Reprezentantul pentru libertatea presei din cadrul OSCE și-a exprimat îngrijorarea, marți, cu privire la o recentă decizie a Curții Constituționale a României prin care insulta și calomnia ar putea redeveni fapte penale și a cerut autorităților să finalizeze procedurile de dezincriminare a acestora.
Pe 29 aprilie, Curtea Constituțională a emis o decizie prin care insulta și calomnia ar putea redeveni, teoretic, fapte penale, care se pot pedepsi cu amendă penală.
„Decizia Curții Constituționale se opune eforturilor anterioare de a dezincrimina insulta în România”, i-a scris, marți, Dunja Mijatović – reprezentantul pentru libertatea presei din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – lui Titus Corlățean, ministrul român de Externe.
Potrivit osce.org, Mijatović a reamintit de recentul mesaj pe care președintele Traian Băsescu l-a transmis de Ziua Mondială a Libertății Presei, care venea în sprijinul dezincriminării insultei și calomniei.
„Cred, în continuare, că o reglementare și un control al presei trebuie să vină din interiorul breslei, și nu din afara lui”, l-a citat Mijatović pe Băsescu.
„Autoritățile ar trebui să profite de oportunitate și să dezincrimineze insulta ca parte a procedurilor de modificare a Constituției”, a mai spus Mijatovic. „Prin dezincriminarea insultei, România și-ar cimenta poziția în grupul în creștere al țărilor care admit că este important ca jurnaliștii și media să-și facă treaba fără să le fie teamă că vor fi urmăriți penal”, a adăugat aceasta.
Curtea Constituțională a emis o decizie prin care insulta și calomnia ar putea redeveni, teoretic, fapte penale, care se pot pedepsi cu amendă penală, a scris recent „Gândul”, precizând că judecătorii CC au decis, în 29 aprilie, în unanimitate, că „dezlegarea” dată în 2010 de Curtea Supremă magistraților, prin care se clarifica faptul că articolele de lege referitoare la insultă și calomnie „nu mai sunt în vigoare”, este neconstituțională. Totuși, în practică, judecătorii nu pot fi forțați să aplice această decizie a CC, pentru că prevederile Codului Penal în vigoare nu mai conțin o asemenea realitatea juridică. Practic, Parlamentul este chemat să repare legislativ o gafă făcută în urmă cu 6 ani, când nu a pus în aplicare o decizie obligatorie a Curții Constituționale, a evidențiat sursa citată.
„Practic, rămâne situația de dinainte de 2007, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta și calomnia. Dar cine știe cum vor acționa instanțele de judecată? Presei nu convine situația, însă vreau să vă spun că din 47 de state ale Consiliului Europei, 33 incriminează insulta și calomnia. Printre ele se numără și state precum Germania. Mingea este acum în curtea Parlamentului, ei trebuie să decidă ce fac”, a explicat un judecător al Curții Constituționale pentru „Gândul”.
Contactat de „Gândul”, un alt judecător CC a explicat de asemenea că „nu se poate vorbi de incriminarea celor două fapte, întrucât a incrimina este treaba legiuitorului, Palament sau Guvern”.
„Gândul” amintește că, în 2006, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a propus o serie de modificări ale Codului Penal, iar Parlamentul le-a votat, adăugând printre propuneri și abrogarea articolelor 205, 206 și 207 din Codul Penal, care priveau insulta și calomnia. Articolele au fost eliminate astfel din Codul Penal.
În 2007, Curtea Constituțională a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată împotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotărând că abrogarea operată de Parlament nu respectă Constituția, în sensul în care dreptul la imagine și la intimitate este garantat de Constituție, deci nu poate rămâne nereglementat de lege. Curtea arăta că „libertatea de exprimare nu poate fi înțeleasă ca un drept absolut” și „nu există nicio incompatibilitate între principiul libertății de exprimare și incriminarea insultei și calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracțiuni”.
„Parlamentul nu a făcut nimic atunci. Dar nici nu trebuia să facă, pentru că prevederile respective ar fi trebuit să reintre automat în vigoare, o dată ce abrogarea lor a fost declarată neconstituțională. Nu se putea face abrogarea abrogării”, a explicat un judecător CC pentru „Gândul”.
Codul Penal a rămas într-adevăr neschimbat, așa cum decisese Parlamentul, a notat în continuare „Gândul”. Pentru a lămuri acest vid legislativ, în 2010, procurorul general Laura Codruța Kovesi a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție un recurs în interesul legii, arătând că în practica judiciară s-au creat două interpretări, care duc la haos – unii magistrați consideră că insulta și calomnia sunt fapte penale, alții care consideră că nu. În consecință, instanța supremă a decis că magistrații trebuie să considere că aceste fapte nu sunt penale, așa cum a decis Parlamentul.
Luni, 29 aprilie 2013, Curtea Constituțională a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată de două ieșence, într-un proces în care acestea au depus plângere împotriva deciziei procurorului de a da NUP într-un dosar privind calomnia sau insulta. CC a admis excepția și a spus că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 2010, nu respectă Constituția și nici decizia Curții din 2007. Astfel, insulta și calomnia ar trebui să rămână în Codul Penal, așa cum erau înainte de momentul 2007, a mai scris sursa citată.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un proces în care Aneta Veronica, din Iași, își acuză mai mulți vecini de abuz contra intereselor persoanei, insultă și calomnie, în contextul unei dispute legate de datorii ale asociației de locatari și de administrarea blocului, potrivit gandul.info. Avocata femeii este chiar fiica sa, iar procesul a început în 2010. Mama și fiica au apelat la Curtea Constituțională după ce procurorul a dat NUP pentru insultă și calomnie întrucât faptele fuseseră scoase din Codul Penal în 2006. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în 2011, iar la Curte a ajuns în martie 2012, scrie gandul.info.
Președintele Traian Băsescu a transmis, vineri, un mesaj de Ziua Mondială a Libertății Presei, precizând că el crede, în continuare, că o reglementare și un control al presei trebuie să vină din interiorul breslei, și nu din afară.
„În această zi jurnaliștii din toate colțurile lumii sărbătoresc una dintre cele mai importante valori democratice, libertatea presei. În România, libertatea presei a fost câștigată cu mari eforturi și consolidată tot mai mult în ultimii ani, inclusiv prin dezincriminarea, ca faptă penală, a insultei și calomniei, dar și prin reușita tuturor celor care s-au împotrivit adoptării unei legi a presei”, se arată în mesajul președintelui Băsescu, publicat de Administrația prezidențială.
„Am susținut necondiționat eforturile lor și cred, în continuare, că o reglementare și un control al presei trebuie să vină din interiorul breslei, și nu din afara lui”, continuă Traian Băsescu.
Președintele le transmite tuturor celor care profesează în mass-media mult succes în activitatea lor, dar și „multă putere și tărie de caracter pentru a putea lupta împotriva celor care urmăresc să le îngrădească libertatea și să-i subjuge propriilor interese personale”.
