Orzul poate fi consumat când ajunge la înălțimea de 20-30 de cm, înainte de înspicare. În această perioadă, orzul conține cele mai bune resurse nutritive.
Iarna, se poate semăna în lădițe, la temperatura camerei și, când ajunge la înălțimea de 30 cm, se utilizează ca remediu terapeutic. Orzul verde este o sursă alimentară cu acțiune enzimatică puternică, în măsură să restabilească sănătatea organismelor slăbite sau bolnave și să împiedice degradarea celulelor. Conține de 250 de ori mai multă vitamina A decât salata, de 25 de ori mai mult potasiu decât banana, de 25 de ori mai multă biotină decât în lapte, de 11 ori mai mult calciu decît în tabletele de calciu, de 11 ori mai mult fier decât țelina, de 10 ori mai multă vitamina B1 decât spanacul, de 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale, iar 2 g de orz verde pudră conțin 2.000 micrograme SOD activ (superoxid dismutază) – o enzimă deosebit de importantă prin acțiunea sa antioxidantă.
Orzul se poate consuma sub formă de salată, tocat mărunt, în combinație cu alte crudități sau în miere (100 g orz verde la 400 g miere de albine polifloră). Bine mărunțit, se poate presăra în mâncare. Pentru a obține sucul de orz, planta se toacă mărunt sau se dă prin mașina de tocat carne, se stropește cu apă și apoi se stoarce. Sucul de orz verde, câte 50 ml de două ori/zi, se bea încet, bine însalivat, cu jumătate de oră înainte de masă. Dacă vi se pare prea amar, diluați 50 ml suc de orz verde cu 150 ml suc de mere, cu suc de legume sau cu ceai.
Pulberea de orz verde permite enzimelor să rămână active. Se obține prin uscarea și măcinarea orzului și se administrează câte o linguriță rasă, dimineața și seara, cu suc de legume sau cu ceai. Nu se dizolvă în băuturi fierbinți.
Sursa: www.evenimentul.ro


