Ortodoxia și provocările actuale

În cadrul serilor duhovnicești din această perioadă a Marelui Post organizate de A.S.C.O.R. filiala Suceava și Bucovina profundă, joi, 18 martie a.c., a avut loc, în Sala de conferințe a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, manifestarea tematică „Ortodoxia și provocările actuale”, prelegere susținută de Pr. prof. dr. Mihai Vălică, doctor al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg, profesor colaborator extern la disciplina Antropologie Comparată din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa din Iași.
Conferința a fost moderată de dr. Mircea Pușcașu, președinte al Fundației „Sfinții Martiri Brâncoveni” filiala Suceava, și a avut ca punct central al discuțiilor, „…vechile sau noile provocări ale credinței noastre ortodoxe în lumea contemporană, în care intensitatea răului se înnoiește”, după cum ne-a conferențiat Pr. prof. dr. Mihai Vălică.
Într-o lume dominată de mondializare pe toate palierele sociale se observă „o secularizare a credinței sau mai degrabă o radicalizare a ei, iar mondializarea trebuie privită, cu provocările sale, din și în afara Bisericii.” La întrebarea: Ce este omul?, părintele profesor a dat auditoriului câteva definiții în accepțiune teologică: „Termenul vine din greaca veche, (antropos) și desemnează, așadar, cel care privește în Sus, iar locul lui este în Cer. Așadar, pe linia teologiei grecești, locul omului este să privească în Sus. Același termen, în latină de această dată, (humus), înseamnă pământ, așadar noi purtăm o „mască”, dar, în spate, este omul ca o umbră a lui Dumnezeu….În perioada Iluministă sau „Veacul Luminilor” (secolul XVIII, n.red.), se naște o ideologie individualistă. Dacă pe Dumnezeu este greu să-l cunoști, omul este un mister mai mult decât se vede.”
Ce este mondializarea? Tot conferențiarul dornean ne-a explicat că ea atacă în esența ei credința noastră ortodoxă. „O definiție foarte frumoasă a ipostasului este partea pe care omul o scoate din sine, în relație cu Dumnezeu și, foarte frumos, termenul pe care-l redă limba germană este să devii om.” Dar, ce este secularizarea, această problemă care ne paște pe toți? „Spun teologii de azi că, societatea, per ansamblu, este împinsă spre secularizare, iar secularismul, tot în limba germană, definește „rău” sau „greșit”, iar în secularizare alunecăm dacă nu cunoaștem sau nu conștientizăm duhul sau spiritul secolului. Călugării din mănăstiri ieșeau și se duceau în „seculum” sau în lume. Noi, ca teologi, trebuie să cunoaștem ceva din duhul lumii, dar, să stăm cât mai departe de el sau să avem o râvnă pentru Hristos. Sunt unii care au această râvnă pentru Hristos, numai că fără pricepere și, dintr-o fobie față de păcat, se împinge râvna până la extreme, devenind, astfel, „teroriști religioși” Deci, unde este credință, nu există teamă”, a conchis Mihai Vălică. Libertate putem avea, dar, nu împotriva voinței lui Dumnezeu, s-a exprimat părintele, definind mai apoi Mondializarea și Globalizarea ca „…o delocalizare a Istoriei. Autoritatea Statului, de azi, este transferată la individ și, atunci, ajungem la îndumnezeirea nimicului. Avem teologia persoanei la ortodocși, structura piramidală la catolici…iar ontologia iconică înseamnă, de fapt, Chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Termenul de Antihrist, în greaca veche înseamnă, în locul lui Hristos, nu împotrivă. Ispita Carantaniei, se repetă de această dată mult mai subtil. Hristos a fost ispitit de Diavol chiar pe Scriptură (Mat. Cap.IV, vers.1-10). Biserica Ortodoxă are un caracter profetic prin care grăiește Duhul”…
În ceea ce privește responsabilitatea preotului, el este ca un lucrător tocmit la vie, a precizat părintele profesor, în cadrul conferinței tematice duhovnicești, care a beneficiat de un public numeros și cu întrebări „provocatoare” în duh ortodox, adresate conferențiarului dornean.
(Adrian POPOVICI)