Orizontul orașului Suceava, lucrare murală circulară realizată în anul 1982 de pictorul Mircea Hrișcă sub cupola Planetariului din municipiul Suceava, este restaurat în aceste zile de fiica acestuia, artista plastică Oana Ruxandra Hrișcă.
Lucrarea s-a degradat și necesita o intervenție restauratorie care să-i redea prospețimea cromatică
Planetariul/Observatorul Astronomic Suceava, care funcționează ca departament în cadrul Universității „Ștefan cel Mare”, a intrat, așa cum ne-a spus directorul obiectivului, lector dr. Cristian Pîrghie, în ample lucrări de renovare și reabilitare pentru a-și primi cum se cuvine oaspeții la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2014, care va avea loc în această vară.
Cu prilejul efectuării acestor lucrări, artista plastică Oana Ruxandra Hrișcă a avut inițiativa restaurării lucrării murale, executată cu mai bine de trei decenii în urmă de tatăl său, pictorul Mircea Hrișcă, la baza cupolei din sala circulară a Planetariului. Lucrarea, care prezintă panorama orașului Suceava și conferă originalitate Planetariului sucevean în raport cu celelalte obiective similare din țară, s-a degradat de-a lungul timpului și necesita o intervenție restauratorie care să-i redea prospețimea cromatică de altădată.
Prețios document prin reperele citadine de la începutul anilor ’80 pe care le circumscrie
Inaugurat în anul 1982, Planetariul/Observatorul Astronomic Suceava, un edificiu cu linie arhitecturală modernă, era la vremea aceea al treilea obiectiv de acest gen din țară, fiind totodată cel mai mare în ceea ce privește capacitatea sălii (80 de locuri) și diametrul cupolei.
Pictorul Mircea V. Hrișcă (1938-2005) a primit atunci comanda realizării unei lucrări murale care să prezinte orizontul orașului Suceava, lucrare care a devenit cu timpul un prețios document prin reperele citadine de la începutul anilor ’80 pe care le circumscrie.
Oana Ruxandra Hrișcă își amintește că tatăl său era foarte preocupat de această lucrare, pe care a realizat-o în condiții dificile întrucât Planetariul intrase deja în circuitul de vizitare atunci când a început să picteze.
Fiica artistului a ținut să facă restaurarea, pentru a imortaliza numele tatălui său care nu și-a pus semnătura
Realizată în plină „epocă de aur”, panorama Sucevei de sub cupola Planetariului are câteva semne ale restricțiilor vremii. Spre exemplu, pe turnurile bisericilor nu apar crucile, iar Biserica catolică „Sf. Ioan Nepomuk” din centrul orașului, situată vizavi de Palatul Administrativ, nu a fost reprezentată.
În schimb, Cetatea de Scaun a Sucevei și statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, repere istorice emblematice, sunt bine scoase în evidență, la fel cum sunt evidențiate, printre blocurile de locuințe, macaralele construcției socialiste.
Oana Ruxandra Hrișcă a ținut mult să facă această restaurare, pe de o parte, pentru a continua munca tatălui său, iar pe de alta pentru a imortaliza numele acestuia pe lucrare, întrucât atunci când a realizat-o Mircea Hrișcă nu și-a pus semnătura.
*
Există însă și un alt element al continuității în acest gest al restaurării lucrării. Alături de fiica lui Mircea Hrișcă a urcat pe schelă și nepoata acestuia, Ana, în vârstă de 11 ani, elevă la Școala Gimnazială Nr. 3 Suceava, care a pus și ea pensula peste straturile de culoare așternute cu mai bine de 30 de ani în urmă de bunicul său.
