„Fortăreața albă”(Premiul Nobel pentru Literatură 2006)este o poveste în care jocurile fanteziei îmblânzesc o realitate altfel de necuprins. Personajele își schimbă portretele între ele, iar lumile din care acestea se trag rămân fără repere pentru un cititor uluit, care nu mai știe ce să aleagă mai repede: un Orient cu povești miraculoase, ori un Occident seducător precum un foc de artificii.
Adevărurile esențiale despre natura umană și aspectele imaginare ale limitelor individului
„La o privire de ansamblu, seducătorul roman al lui Orhan Pamuk spune adevărurile esențiale despre natura umană și schițează aspectele imaginare ale limitelor individului. Așa cum Sultanul îi replica lui Hogea: «faptul că oamenii se puteau înlocui unul pe altul nu era oare cea mai bună dovadă că erau, pretutindeni, aceiași?»”.
Deși de o concizie remarcabilă, „Fortăreața albă” este unul dintre acele romane rare care aduc la viață un univers întreg, care funcționează fără ajutor din afară, proiectat într-o imagine de o strălucire stranie.” (New York Times)
„Locul în care Orhan Pamuk își scrie romanele are două priveliști: una trece peste Cornul de Aur și bate până la Palatul de la Topkapi, iar cealaltă se oprește asupra podului suspendat între Europa și Asia.” (The Guardian)
Sursa: www.libris.ro
