Organism de sancționare morală a jurnaliștilor, inițiat de CRP și organizații media

Membrii Clubului Român de Presă (CRP) și mai multe organizații media au hotărât, joi, în cadrul unei întâlniri, să subscrie la o declarație de intenție pentru formarea unui organism care să aplice sancțiuni de ordin moral jurnaliștilor care încalcă anumite criterii ținând de deontologia profesională.
La întâlnire, generată după cum a spus Cristian Tudor Popescu, președintele CRP, de evenimente recente, precum arestarea grupului de jurnaliști ai trustului Gazeta, au participat reprezentanți ai patronatului din media, ai organizațiilor neguvernamentale de media, ai asociațiilor jurnalistice, precum și ai jurnaliștilor.
Reprezentanții CRP, MediaSind, Asociația Patronală a Editorilor Locali, Centrul pentru Jurnalism Independent, Convenția Organizațiilor de Media, Agenția pentru Monitorizarea Presei, Centrul Român de Jurnalism de Investigație și Asociația Jurnaliștilor Profesioniști au căzut de acord asupra formării unui organism care să sancționeze derapajele profesionale. Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, deciziile organismului care va fi fondat ar putea fi publicate în presă, pentru atragerea oprobriului public asupra jurnalistului sancționat. Titlulatura organismului nu a fost încă stabilită și nici componența acestuia.
„Va fi un organism care va da, pe baza unor criterii minimale, un blam moral unui jurnalist”, a precizat Popescu, care a precizat că nu este vorba de analizarea calitativă a materialelor de presă.
Criteriile pe baza cărora vor fi luate deciziile vor fi propuse de membrii CRP și ai organizațiilor media, vor fi elaborate de o comisie special numită în acest sens și apoi vor fi respectate de toți cei care vor să subscrie la ele. Fiecare dintre grupurile participante la întâlnirea de joi, la care se pot adăuga și altele, vor desemna câte un membru sau doi în comisia de redactare a criteriilor.
Prezentă la întâlnire, Maria Țoghină, președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, a propus ca organismul să fie reprezentativ și „să acționeze cu bună-credință”.
De asemenea, jurnalistul Robert Turcescu a susținut necesitatea cunoașterii breslei prin realizarea unui recensământ care să arate numărul jurnaliștilor profesioniști, al colaboratorilor, urmat de încercarea de a descoperi care sunt valorile unui jurnalist.
Pe parcursul întâlnirii au fost prezentate și dezbătute mai multe modele europene de reglementare a breslei jurnalistice. Cel mai dezbătut a fost cel italian, care prevede că accesul în profesia de jurnalist se face pe baza unei legitimații acordate de Ordinul Jurnaliștilor. Aceeași asociație are dreptul de a exclude temporar jurnalistul în cazul unor abateri deontologice. Mai mulți participanți au pledat pentru un astfel de model, nu ca o formă de prestigiu pentru profesionalismul unui jurnalist, ci mai ales în contextul în care ar permite excluderea unui jurnalist din breaslă, dacă încalcă legea sau deontologia.
„Nu e vorba de prestigiu, sensul legitimației e de a arăta că ești un jurnalist corect. Problema reală e retragerea ei”, a subliniat Cristian Tudor Popescu.
Modelul a întâmpinat opoziție din partea unor participanți care au susținut că prin adoptatea acestuia se îngrădește accesul liber în jurnalism, considerat o profesie liberală. În acest sens au fost invocate situațiile din SUA și Marea Britanie, considerate țări care au promovat principii liberale și de succes în ceea ce privește exercitarea meseriei de jurnalist.
Până la urmă, participanții au convenit că trebuie luată o decizie referitoare la instituirea unui organism care să analizeze activitatea jurnaliștilor numai în cazurile de încălcare gravă a criteriilor de probitate morală și să aplice doar sancțiuni de ordin moral, exercitarea profesiei neputând fi îngrădită.