Orfanii fântânarului din Dănila



Orfanii fântânarului din Dănila
Orfanii fântânarului din Dănila

Patima beției
După informațiuni positive culese în Bucovina, am aflat că mai multe sate, adâncite în patima beției, au fost vindecate pe deplin prin spornica lucrare a preoților, cari, adeseori, pun pe țărani să jure în biserică că nu vor mai bea. Astfel cităm satul Liteni lângă Suceava, scăpat de beție prin preotul Berariu, de aseminea Horodnicul de jos, din care țăranii alungară cu putere pe un Evreu ce vroia să deșchidă o cârciumă, lucru ce ar fi în România mai mult de cât o minune. Când poporul din un asemenea sat vrea să bea, își aduce o balercă cu vin în casa unui Român, la care se adună acei ce vreau să ia parte și să bea cât îi trebue. Aceste sate erau mai înainte, când erau cufundate în patima beției, sărace și păcătoase, cu aspectul murdar și miserabil. Astădi ele înfloresc și ajung tot mai mult a se apropia de starea acelora în care beția este străină.”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 11, Suceava, 15 Octomvrie 1887.
Orfanii fântânarului din Dănila
În luptele din Iulie 1915, dela Boian și Rarancea, a fost rănit și fântânarul Anton Hoșmaniuc din Dănila și așa de grav încât, la 1 August, a repăusat, lăsând în urmă 6 copii mici fără casă și masă. Primăria din Dănila a hotărât să le dăruiască loc de casă, iar parohul Ioan Berariu face un apel la o colectă publică în folosul orfanilor”.
„Viața Nouă”, Anul III, nr. 162, 12 Septembrie 1915.
„Start cu lipsă de organizare”
Au trecut câteva luni de la intrarea în producție a șantierului minier Leșul Ursului. În activitatea productivă s-au obținut aici unele rezultate bune. Dar producția planificată nu s-a realizat. Din relatările conducerii șantierului minier rezultă că aceasta se datorește unor cauze de ordin obiectiv. Dar sînt și alte cauze care se creează aici, în mină. Ele își găsesc explicația în organizarea necorespunzătoare a muncii. Sînt la Leșu Ursului maiștri care se achită conștiincios de îndatoririle lor. Alții însă nu-și cunosc atribuțiile, nu lucrează în colaborare”.
„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5546, Suceava, Marți 12 octombrie 1965.



Recomandări