Ordin de la București: ziariștii să fie ținuți departe de cazurile de gripă nouă

Ineficiența autorităților sanitare de pe plan local și național în gestionarea situației create de pandemia de gripă cu virusul AH1N1, care au demonstrat clar, încă de la apariția primelor cazuri de boală, că sunt complet depășite de situație, nu va mai fi expusă opiniei populației.
După câteva strategii eșuate de a ascunde de ochii lumii situația reală a îmbolnăvirilor prin gripă nouă, ultima fiind emiterea unui Ordin prin care responsabililor de la nivel județean li se interzice comunicarea de date privind cazurile de boală, până când nu se anunță bilanțul național, ieri, Ministerul Sănătății a venit cu un nou plan menit să-i ferească pe medici și asistente de oprobiul public.
Astfel, oficialii au decis ca, începând de ieri, 25 noiembrie, comunicatele de presă ale Ministerului Sănătății să conțină informații privind numărul îmbolnăvirilor și al deceselor cauzate de gripa A/H1N1, însă fără datele personale ale celor care au decedat, respectiv vârsta, sexul, localitatea unde s-a produs decesul.
Justificările Ministerului Sănătății
Această decizie a fost motivată de Ministerul Sănătății prin faptul că după difuzarea și publicarea, în ultima perioadă, a mai multor reportaje, s-ar fi indus „nejustificat un sentiment de nesiguranță în rândul populației, dar și presiune asupra personalului medical”.
Măsura, s-au mai justificat responsabilii de la București, ar avea și menirea de a „proteja drepturile pacienților și ale familiilor lor”, dar și de a „evita expunerea medicilor la comentarii, judecăți și atitudini agresive din partea unor voci neautorizate din punct de vedere medical.
„Astfel de situații pot duce la demotivarea unor persoane care nu fac altceva decât să salveze vieți și să limiteze răspândirea virusului pandemic”, susține Ministerul Sănătății.
Practic, prin acest ultim Ordin, accesul presei la informații a fost și mai mult restricționat, iar măsura pare să fie o nouă găselniță a oficialilor de a ascunde haosul din sistem, denunțat de jurnaliști în ultima perioadă.
Cum și-au demonstrat neputința autoritățile sucevene
Pe plan local, neputința autorităților sanitare de a rezolva o situație de criză s-a reflectat îndeosebi în modul în care a fost gestionată apariția îmbolnăvirilor cu virusul AH1N1 de la Școala Filadelfia din Suceava.
Atunci, Direcția de Sănătate Publică a intervenit cu întârziere și poticneli, sute de elevi fiind lăsați să intre și să participe la cursuri în unitatea de învățământ ce trebuia închisă din cauza gripei noi. Cel puțin așa anunțaseră, cu o seară înainte, aceleași autorități.
Nu mai departe de săptămâna trecută, un bărbat din Siret a murit ca urmare a infecției cu virusul AH1N1. Internat la Spitalul Rădăuți pentru câteva zile, timp în care starea de sănătate i s-a înrăutățit, pacientul a fost trimis către o clinică din Iași, mai bine dotată, abia la insistențele familiei.
Transportul s-a realizat, însă, cu o ambulanță fără medic și chiar fără oxigen, după cum afirmă aparținătorii care au însoțit bolnavul pe drum. Rudele au aflat abia după ce a murit bărbatul că acesta era bolnav de gripă nouă, ceea ce înseamnă că nu au avut posibilitatea de a-și lua din timp măsuri de protecție. Mai mult, nici un reprezentat al DSP Suceava nu s-a deplasat în comunitatea din care provenea decedatul pentru a face dezinfecție și a liniști oamenii, instrucțiunile fiind transmise după câteva zile, telefonic.
Autoritățile au găsit un singur vinovat pentru această situație tragică, șefa substației de Ambulanță de la Rădăuți, și au dispus o simplă sancțiune pecuniară.