Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat joi, la RFI, că se așteaptă în continuare la „o rezervă consistentă” și „dificultăți importante din partea Olandei” în privința aderării României la spațiul Schengen, în pofida rezultatelor alegerilor parlamentare de miercuri din această țară.
„Mă aștept în continuare la o rezervă consistentă din partea Olandei sau la dificultăți importante din partea Olandei” în dosarul Schengen, a declarat Orban.
El nu a dorit să comenteze rezultatul alegerilor din Olanda câștigate de formațiunea liberală a premierului Mark Rutte, adăugând că nu poate face pronosticuri cum va arăta viitorul guvern de la Haga.
„Până să se formeze Guvernul, de obicei durează foarte mult în Olanda și rămâne de văzut, pentru că am văzut și dățile trecute ce s-a întâmplat cu formarea Guvernului, cu partidele care au susținut din Parlament fostul Guvern. Deci, nu m-aș hazarda acum să fac pronosticuri legate de cum va arăta viitorul Guvern”, aspus Orban.
Ministrul Orban a arătat că pe acest fond evoluțiile privind dosarul extinderii Schengen sunt imprevizibile până la următorul Consiliu JAI al UE, programat pe 25-26 octombrie.
„Nu știu. Evoluțiile pot fi imprevizibile (…). Sunt prudent. Nu exclud și o posibilitate, sigur, e limitată, dar nu exclud ca să poată exista o fereastră de oportunitate”, a spus el.
Solicitat să explice mai exact ce înțelege prin „fereastra de oportunitate”, Orban a răspuns: „O acceptare la nivelul tuturor statelor membre a faptului că, de exemplu, în paralel cu reforma guvernanței Schengen poate fi acceptată și lărgirea Spațiului Schengen în etape, pentru că de fapt în etape, asta a fost soluția de compromis negociată, nu imediat ridicarea controalelor la frontierele terestre, ci ulterior și, în primul rând, ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime”.
Orban a reiterat că anularea Consiliului JAI programat pentru începutul săptămânii viitoare și punerea pe agendă a subiectului Schengen pentru reuniunea din 25-26 octombrie nu înseamnă că la acel moment se va lua o decizie în privința României și Bulgariei.
„Nu, nu, nu înseamnă deloc! Punctul va fi pe agendă, dar rămâne de văzut dacă va fi doar un punct de informare sau se vor întruni condițiile pentru luarea unei decizii. A supune la vot în condițiile în care nu există unanimitate, nu există certitudinea unei unanimități, implică niște riscuri majore, pentru că, dacă e supusă decizia la vot și există unul sau mai multe state membre care se opun, întreg procesul trebuie reluat, toate procedurile trebuie reluate, ceea ce presupune iar un timp suplimentar până la pregătirea unei noi decizii. Va fi supus la vot numai în măsura în care va exista certitudinea unei unanimități, a unui acord din partea tuturor statelor membre”, a explicat Leonard Orban.
Liberalii proeuropeni ai premierului olandez în exercițiu Mark Rutte, care au câștigat alegerile legislative de miercuri, marcate de un vot de sancțiune împotriva eurofobului Geert Wilders, au promis „să se pună pe treabă” încă de joi în vederea formării unui Guvern de coaliție, relatează AFP.
Într-un scrutin considerat un barometru al sentimentului antieuropean într-o țară-motor a zonei euro, liberalii au obținut 41 de mandate de deputat din 150 (față de 31 în 2010), aceștia fiind urmați îndeaproape de laburiștii lui Diederik Samsom, tot proeuropeni, cu 39 de mandate (față de 30 în 2010), potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 98 la sută din buletinele de vot.
Clasați cu mult în spatele celor două partide mari, socialiștii eurosceptici ai lui Emile Roemer (stânga „dură”), sunt creditați cu 15 locuri, ca în 2010, în timp ce partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a suferit o înfrângere răsunătoare. Militant pentru ieșirea din zona euro, el nu a obținut decât 15 mandate, respectiv puțin peste jumătate din cele 24 obținute la alegerile legislative din 2010.
Analiștii consideră că liberalii și laburiștii se vor asocia pentru a forma coloana vertebrală a unui guvern de coaliție favorabil Uniunii Europene.
Chiar dacă au fost obligați să devină mai duri în discursul lor față de Bruxelles pentru a mulțumi un electorat din ce în ce mai ostil planului de susținere financiară a Greciei și față de „birocrații” de la Bruxelles, laburiștii și liberalii rămân în fond tradițional pro-europeni.
În urma unui dezacord asupra reducerii deficitului public cu aliatul său din parlament – partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders, islamofob și eurofob – guvernul minoritar de centru-dreapta al lui Mark Rutte a demisionat în aprilie.
Consiliul JAI, programat pentru 19-20 septembrie, care trebuia să ia o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost anulat, au declarat, marți, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Conform surselor citate, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen era singurul subiect important pe agenda reuniunii programate săptămâna viitoare.
În condițiile menținerii opoziției Olandei, precum și a nuanțării pozițiilor Germaniei și Belgiei, care consideră necesară așteptarea raportului suplimentar privind MCV de la finalul acestui an, s-a decis de către președinția cipriotă a UE anularea acestei reuniuni.
Poziția Olandei față de intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen nu se va schimba, cel mai probabil, indiferent ce guvern se va forma în urma alegerilor legislative de miercuri, consideră un politolog olandez, citat marți de site-ul EurActiv.com.
Cei mai mulți experți se așteaptă ca premierul interimar olandez Mark Rutte să formeze o coaliție de guvernământ după alegerile legislative de miercuri.
„Rutte este o persoană care este privită în continuare ca fiind competentă,” spune Hans Vollaard, profesor asistent la Institutul de Științe Politice al Universității Leiden.
Potrivit lui Vollard, indiferent de guvernul care se va forma după alegeri, poziția Olandei cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen nu se va schimba.
În ultima lună, Guvernul olandez „a făcut totul” pentru a ridica noi semne de întrebare în Olanda în ceea ce privește statul de drept în România și Bulgaria, a declarat acesta.
De asemenea, o atitudine refractară cu privire la o astfel de extindere este prezentă în rândul tuturor partidelor din Olanda.
„Multe partide, chiar și CDA, proeuropean, percep intrarea României și Bulgariei (în Schengen, n.r.) drept o greșeală. Așa că nu mă aștept la o schimbare prea mare,” a afirmat Vollaard.
