ORĂȘENI. Aflat în graniță cu Polonia, pe malul stâng al Prutului, satul lui Fădor Orăș avea să-i fie întărit ctitorului, de către Ștefan cel Mare, în 8 ianuarie 1487. Strănepotul lui Fădor Orăș, Vascan Orăș, avea să vândă o bucată de sat, între anii 1584-1587.
Localitate de graniță, veșnic animată de negustori, satul Orășeni este menționat, de-a lungul timpului, în tot felul de pricini comerciale, cum este cea din 8 ianuarie 1579, sancționată de Petru Șchiopu Vodă, în dauna comercianților evrei din Orășeni, care aduceau vite din Moldova și le treceau în Polonia, „lăsând pe negustorii noștri de la hotar cu buzele umflate”.
În 25 februarie 1638, Grama stolnic și Ionașco, nepoții lui Orăș hatmanul, obțin uric pentru jumătate din satul Orășeni.
În 30 noiembrie 1642, Apostol Cehan cumpăra a opta parte a satului Orășeni, cu 15 galbeni, de la nepoții lui Stratulat paharnic.
O răscumpărare de cap, aidoma celei descrise de Homer în „Iliada” s-a petrecut și la Orășeni, în 3 ianuarie 1662. Un oarecare Teodosie, om liber, ucisese un om din Orășeni și, cum nu avea bani să-și răscumpere vinovăția crimei, „precum este adetul morții de om de veacu”, răscumpărarea a fost plătită de Pătrașcan, Teodosie devenind, astfel, iobagul lui Pătrașcan, care dobândise, deci, dreptul „să fie volnic cu dănsul spre a nu fi învăluit”.
În 16 iulie 1671, Ileana, fata lui Lupul cuparul, nepoata lui Vasilie Orăș hatman dăruia jumătate din satul Orășeni lui Toader Paladi și jupânesei Aspra, în regim viager.
Până în 25 mai 1704, o parte din Orășeni aparținea lui Velicico Costin, dar este dată, de văduva lui, Anița, în contul unei datorii neplătite, lui Ion Paladi.
Taxele de iarmaroc, care se plăteau la Orășeni, „la marginea țării, sub Sniatin”, sunt menționate, drept venituri ale lui Ion Paladi, de către Racoviță Vodă, în 10 mai 1708: „De fiecare poloboc de vin, adus la iarmaroc, un leu, așijderea camăna nu se va plăti nimănuia din vinul ce să va vinde în decursul anului, nici din vinul stăpânului, nici din cel al oamenilor săi… iar de la negustorii ce vin la iarmaroc, el va avea să ia darea obișnuită… de fiecare dughiană 15 bani, iar negustorii străini, anume cei din țara leșească, din țara ungurească, din țara turcească și din alte părți, vor da câte 30 bani de dughiană”.
În 20 februarie 1722, la împărțirea moșiilor lui Teodor Paladi, moștenite de la socrul său, Tăutul, lui Ion Paladi îi revenea „întreg satul Oroșini, supt Sniatin, unde se fac otaci pe Prut”, sat care avea să-i fie întărit și în 1733.
Recensământul lui Rumeanțev1, din 1772-1773, înregistrează la Orășeni, moșia lui Costandin PALADI, „78 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Nechifor și Georgii, 1 dascăl, Toader, 1 jidov, Iosip, și 74 birnici, adică: Vasile Caralașciuk, Iacob Mațintko, Toader Mihovan, Ion Lupuliac, Toader Lupuliac, Onofrei Lupuliac, Vasile Șapciuk, Vasile Brițchei, Ștefan Chișcan, Ion Coterluc, Toader Miharia, Ivan Șparopaga, Andrei Coterliuk, Grigoraș Gaftinuc, Neculai Traciuk, Vasile Școropapa, Toma Antonuc, Costandin Școropapa, Andrieș Șipciuk, Vasile Volocan, Dumitro Hohul, Alecsa Ciobuc, Hrihor Hoholek, Mihail Chibicia, Dumitro Chibicia, Iacob Chibicia, Iurii rusul, Vasile Boiko, Petraș Boiciuk, Vasile Dulciak, Neculai Zet Burlii, Petre Simenuk, Ion Mândrișorul, Tănasă Mazurik, Vasile Hlețki, Hrihor Halețski, Vasile Halețciuk, Vasile văcar, Apostoluk, Neculai Fruptul, Neculai Criușapca, Ștefan Criușapca, Ion Rusăschii, Hrihor Rusviski, Miron Rusvețski, Ion Țibulciak, Iacob ciobotar, Simion Chibicia, Ștefan Șanciuk, Onofrei brat popii, Vasile nepot Popii, Gavril Virteporok, Oleksa butnar, Neculai Petric, Mihail sin Neculai, Vasile Școropata, Vasile sin Ivan, Toader Cernicianii, Toma Cernicianii, Mihail Râbchii, Dumitro Maținko, Larion Curiliac, Iacob Gordii, Vasile Cepedaric, Mihail Cepedaric, Toader Neculaiciuk, Vasile Belțic, Georgiță Belțic, Georgii Robul, Iacob Guruk, Vasile Șapca, Ostafi Șapca, Dumitrașco Moisuc și Toader Pleșca vătăman.
În 1774, satul Orășeni avea 47 familii, iar în 1784, 103 familii.
În 30 aprilie 1780, Constantin Paladi vindea fraților Bogdan și Ioan Ștefanovici, negustori armeni din Stanislav, moșia pe care o avea în Orășeni pentru 12.500 lei, care își vor exprima dorința, în 7 iulie 1781, de a coloniza moșia cu 50 familii germane, originare din Silezia.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Orășeni, construită în 1786, aflată, în 1843, când avea 1.556 enoriași, sub patronatul familiei armenești Bogdanovici, îl avea paroh pe Vasilie Drabic. O biserică nouă, pe vatra celei vechi, a fost construită în 1850. În 1876, patron bisericesc era armeanul Michael von Wartarasiewicz, paroh fiind Isidor Martinovici, iar preot cooperator, Ignatie Carage, numărul enoriașilor ajungând la 2.302. În 1907, paroh era Dimitrie Cozarisciuc, născut în 1853, preot din 1880, paroh din 1885, iar cantor, din 1902, Theofil AVRAM, născut în 1875.
Din 1859, funcționa la Orășeni o școală cu 6 clase2.
Joi, 7 iulie 1887, trenul regal al Prințului de Coroană Rudolf a sosit, din Zalucea, la Orășeni. „La Oroșeni, erau ridicate, de ambele părți ale căii ferate, obeliscuri înalte, împodobite cu inițialele numelui Alteței Sale c.r., cu flamuri ale imperiului și țării și cu o mulțime de lămpi de sticlă ce sclipeau în mii de culori. Aici se adunase tot poporul din districtul Cozman, cu preoțimea, reprezentanții comunelor și școlarii în frunte, și primiră pe Alteța Sa c.r. cu „Să trăiască!” ieșit din toată inima.
De la Oroșeni și până la Cernăuți, de o parte și de alta a căii ferate, preoțimea de prin satele apropiate, îmbrăcată în ornate, forma un spalier lung cu poporul, care ținea în mâini prapuri, icoane și făclii, iar pe malul drept și stâng al Prutului, până la Cernăuți, ardeau pe colnice focuri, care făceau primirea întreagă și mai impozantă”3.
În 1890, târgușorul Orășeni avea 2.773 locuitori, primar fiind Vasile Goriuc. Onisim Popovici era învățător, paroh era Isidor Martinovici, iar cantor bisericesc – Petru Dlujanschi.
____________________________________
1. ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 413
2. SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 25, 1876 p. 78, 1907 p. 108
3. REVISTA POLITICĂ, Anul II, nr. 5, 15 iulie 1887, p. 6
