În societatea de consum din zilele noastre, marcată tot mai mult de o mentalitate care orientează copiii și tinerii spre senzaționalul artificial și profitul material, este esențială cultivarea unei educații integrale care să modeleze și să cultive pe om nu numai profesional, ci și spiritual. Credința creștină și conștiința națională ne îndeamnă să privim cu multă responsabilitate unele aspecte negative ale actului educațional prezent, care plasează România între țările europene cu un procent mare de abandon școlar și delincvență juvenilă. Pentru a ieși din această curbă descendentă este necesară o intensificare a conlucrării tuturor factorilor implicați în educație: statul, societatea civilă, părinții, elevii și dascălii, dar și centrele eparhiale și parohiile, astfel încât educația să devină o prioritate națională constantă, o bază solidă a evoluției noastre spre un viitor mai bun.
În acest efort comun de înnoire a actului educațional, profesorul de religie trebuie să se remarce prin modul de predare adaptat elevilor săi, prin cunoștințele sale, dar și prin comportamentul său spiritual profund creștin. De ce? Pentru că tinerii caută, în Familie, în Biserică și în Școală, modele autentice care să-i ajute să discearnă între provocări efemere (trecătoare) și perspectivele durabile ale vieții. În această privință, dorim să exprimăm aici aprecierea și recunoștința noastră pentru lucrarea misionară pe care o desfășoară, cu multă dăruire și competență, majoritatea profesoarelor și profesorilor de religie din Arhiepiscopia Bucureștilor.
Este îmbucurător faptul că, în pofida noilor reglementări legislative cu privire la ora de religie, un număr foarte mare de părinți și elevi au optat pentru o educație creștină în școlile publice. Iar această atitudine se datorează, în primul rând, părinților și copiilor, dar și profesoarelor și profesorilor de religie care s-au remarcat prin profesionalism și creativitate, înțelepciune și bunătate. Prin urmare, profesorii de religie împreună cu părinții copiilor pe care aceștia i-au născut, i-au botezat și i-au educat în credința creștină pregătesc nu doar cetățeni pentru patria pământească, ci și cetățeni pentru patria cerească a sfinților, realizând astfel o investiție unică pentru istorie și eternitate.
În acest sens, ora de religie este un apostolat educațional, o misiune sfântă, deopotrivă spirituală și socială, adică o chemare și o trimitere din partea lui Dumnezeu pentru a modela suflete tinere în comuniune de iubire față de Dumnezeu și de semeni, dar și în comuniune cu toate generațiile de sfinți din toate timpurile. De aceea, considerăm că nu există vreo investiție mai mare decât transmiterea credinței ca lumină pentru viața în societate, dar și pentru a dobândi viața veșnică în împărăția iubirii veșnice a Preasfintei Treimi. Adevărul acesta se cuprinde în cuvintele Domnului Iisus Hristos când întreabă: „Ce îi folosește omului să câștige lumea dacă își pierde sufletul său?” (Marcu 8, 36) sau: „Ce ar da omul în schimb pentru sufletul său?” (Marcu 8, 36). Iar Sfântul Ioan Gură de Aur se întreabă: „Ce câștig avem de pe urma vieții acesteia (pământești), dacă nu ne folosim de ea ca să o câștigăm pe cea viitoare (cerească)?” (Omilii la Matei, Omilia 90, 3).
În această perspectivă a iubirii de Dumnezeu și de semeni, dar și a speranței nelimitate, valorile educaționale oferite de Biserică, prin educația religioasă din școlile publice, trebuie susținute și promovate de toate unitățile bisericești, cu prioritate de parohii și de birourile de cateheză parohială, deoarece aceste valori reprezintă pentru tineri un reper spiritual esențial și un liant existențial între toate cunoștințele dobândite prin studiul celorlalte discipline. Întărirea legăturilor de parteneriat dintre Biserică și Școală reprezintă un deziderat comun, care trebuie dezvoltat din ambele direcții. În ceea ce-i privește pe părinții slujitori ai Sfintelor Altare, aceștia sunt în permanență îndemnați să sprijine activitatea educațională a copiilor și tinerilor din parohiile lor, inclusiv prin asigurarea fondurilor necesare achiziționării materialelor didactice pentru copiii proveniți din familii sărace. De aceea, în Arhiepiscopia Bucureștilor, s-a creat, în ultimii ani, o frumoasă tradiție ca la începutul fiecărui an școlar parohiile să ajute elevii din familiile sărace sau defavorizate cu rechizite și uniforme școlare, manuale, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, mai ales în baza parteneriatului încheiat de parohii cu unitățile de învățământ. În acest sens, vă adresăm și dumneavoastră, profesoarelor și profesorilor de religie, îndemnul de a prezenta preoților de la parohii date concrete referitoare la situația materială a elevilor din familii defavorizate, pe care îi cunoașteți de la ora de religie.
În prezent, parohiile noastre au devenit mai active în implementarea unor proiecte educaționale și catehetice ample, recomandate de Patriarhia Română și de Arhiepiscopia Bucureștilor, precum: Hristos împărtășit copiilor, Alege școala!, Calea mântuirii, Cateheze pentru viață, Tabere de tineret etc. Intensificarea preocupării pentru activitatea educațională în rândul copiilor și tinerilor este determinată de convingerea că toți copiii și tinerii crescuți în „credința lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6) sunt prezentul și viitorul dinamic al Bisericii. Revigorarea catehezei parohiale și intensificarea activității profesorului de religie sunt necesare și pentru a evidenția tradiția frumoasă, formatoare de minți luminate și suflete generoase, a Școlii românești, a marilor pedagogi și profesori talentați. De asemenea, trebuie cultivată încrederea părinților că nu există investiție mai mare pentru viitorul copiilor decât educația spirituală pentru viață, ancorată în valorile permanente ale credinței lucrătoare prin iubire, cultivate și transmise în Familie, Școală și Biserică.
În vederea îmbunătățirii calității educației religioase, în anul școlar 2016-2017, Patriarhia Română a contribuit semnificativ la realizarea noii Programe școlare pentru disciplina religie – cultul ortodox, pentru clasele V-VIII. Proiectul inițial, realizat de Patriarhia Română, a folosit ca model și altor culte religioase din țara noastră. Programa finală, aprobată prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3.393/28 februarie 2017, reprezintă un exemplu de cooperare între Familie, Biserică și Școală; în acest sens, au contribuit: reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și ai Institutului de Științe ale Educației, membri ai Comisiei Patriarhiei Române pentru Curriculumul Disciplinei Școlare Religie și ai Asociației Părinți pentru Ora de Religie, profesori și inspectori de religie.
Totodată, în anul 2017, Patriarhia Română a sprijinit elaborarea unor proiecte de manuale de religie pentru clasa a V-a. Astfel, s-au făcut observații și recomandări și s-a acordat avizul cultului pentru cinci proiecte de manuale de religie, înscrise în cadrul licitației de manuale pentru clasa a V-a, organizată de Ministerul Educației Naționale, prin Centrul Național de Evaluare și Examinare.
În concluzie, dorim să exprimăm preocuparea noastră permanentă de a susține motivația spirituală a orei de religie, ca fiind o mare responsabilitate a Bisericii pentru promovarea spiritualității bimilenare a poporului român. În acest sens, ora de religie oferă lumina esențială a educației spirituale care transcende toate determinismele sau limitările materialiste autosuficiente și oferă omului libertatea de a iubi pe Dumnezeu – Creatorul universului și pe toți oamenii, întrucât toți sunt creați după chipul lui Dumnezeu și chemați la asemănarea cu El prin bunătate sau iubire darnică (cf. Luca 6, 36).
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvânt adresat în deschiderea Consfătuirii profesorilor de religie din Arhiepiscopia Bucureștilor, Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei, marți, 12 septembrie 2017.
Sursa foto: Basilica.ro






