Ați văzut cu toții ce brambureală de competiții a produs UEFA, în ideea măririi atractivității lor, dar și pentru a acorda nu știu ce fel de șanse de a ajunge în vârful ierarhiilor nu știu căror echipe din eșaloanele ușor inferioare. Adică să creeze, gândeau ei, boșii fotbalului european, niscai locuri la „masa bogaților” și unor amărâți. Nimeni însă nu pare a se gândi că amărâtul de aia e amărât, ca să se așeze acolo unde de fapt îi este locul, și nicidecum printre nobili ori somități, unde nu e deloc de mirare că s-ar simți stingher. Câte unul mai are când și când câte un puseu de înnobilare, dar după ce se lămurește cum stau lucrurile acolo, revine la locul lui de amărăștean. Exemple? Din care direcție vreți să pornesc? Hai s-o iau de jos în sus, cu exemplul din bătătura noastră proprie: FCSB.
Exaltații cu neuronul inflamat de visare, în cap cu patronul, o vedeau cotropind continentul și măturând totul în cale, doar pentru că i-a scos din cursă pe niște prăpădiți de greci! A fost suficient să-i iasă în cale o franțuzoaică nițeluș mai răsărită pentru a-și aminti că nici în fața lui Manchester United n-a suflat, deși nici United nu traversează o perioadă strălucită, ba dimpotrivă. Însă are, indiscutabil, locul rezervat pe veci la masa bogaților. V-ați uitat la primele 4 calificate în sferturile de finală din Champions’ League? Vi le reamintesc eu acum: Barcelona, Inter, Bayern, PSG. Și dacă m-aș uita până să-mi lăcrimeze ochii și mi-aș stoarce creierii, tot n-aș dibui printre ele vreo surpriză, vreo amărășteană ajunsă aici prin eforturile UEFA de a acorda o șansă fiecăreia! Sunt bogații bogaților, iar dacă printre calificatele de alaltăieri nu figurează și Liverpool, asta nu e chiar surpriză, din moment ce a scos-o PSG… nu Monza, Lugano sau Molde! Surprize sunt când mai ciupește vreuna mică un punct în grupe, însă în fazele superioare nu se califică decât enormitățile continentului. Dacă nu știți de ce, nici nu vă explic eu acum, aici.