Prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, crede că un stil de viață echilibrat, găsirea „plăcerii de a trăi”, împreună cu proiecțiile și planurile pe care le facem pentru viitor sunt lucruri care duc la îmbunătățirea activității cerebrale. Profesorul mai spune că, în relația cu semenii, să fim deschiși și empatici, pentru că „dacă faceți bine, veți primi bine. Fiți convinși de lucrul acesta”. De ce datele statistice ne arată o creștere a numărului bolnavilor de Alzheimer sau care sunt semnele unui accident vascular cerebral sunt alte teme pe care președintele de onoare al Societății Române de Neurochirurgie le-a detaliat pentru cititorii „Ziarului Lumina”.
- Credința în Dumnezeu și rugăciunile îl ajută pe bolnav să se vindece
Credința în Dumnezeu și rugăciunile îl ajută pe bolnav să se vindece, să lupte cu boala și să se recupereze atât din punct de vedere fizic, cât și la nivel mental. Foarte mulți medici nu concep a-și începe actul medical, operațiile, fără a se ruga pentru buna călăuzire a mâinilor și a minții. Renumitul neurochirurg, prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, președinte de onoare al Societății Române de Neurochirurgie, director științific la Spitalul Sanador din Capitală și artizan al unui număr de peste 23 de mii de operații pe creier în 50 de ani de activitate, susține că rugăciunea și credința în Dumnezeu aduc numeroase beneficii organismului.
În momentele când suferim și suntem loviți de un necaz, de o boală, credința sinceră ne ajută enorm pentru că mărește puterea organismului de a lupta și crește imunitatea, multiplică acele celule care sunt pregătite să lupte împotriva unei boli, ca să ne scoată din impas”, spune prof. univ. dr. Ciurea. „Înainte de operație și în timpul operației mă rog lui Dumnezeu: transmit astfel pacientului încredere și sănătate. Iar la ieșirea din sală mă închin din nou”, afirmă cu sinceritate neurochirurgul în cartea „Călătorii în centrul gândirii”.
Totodată, prof. Ciurea susține că, atunci când suntem singuri, „numai Dumnezeu ne poate ajuta”, iar în relația cu semenii, să fim deschiși și empatici, pentru că „dacă faceți bine, veți primi bine. Fiți convinși de lucrul acesta”. Și, paradoxal, într-o perioadă a civilizației umane când timpul și spațialitatea au căpătat alte forme și înțelesuri datorită tehnologiei, când putem ajunge în câteva secunde de la un capăt la celălalt al pământului cu ajutorul internetului, când oamenii din cele patru zări se văd într-o clipă, ne simțim tot mai singuri. Ne enervăm din orice, ne stresăm, mâncăm haotic, avem o viață agitată cu nopți nedormite. Ne agresăm astfel creierul, îl punem în dificultate, nu-i oferim posibilitatea să se odihnească, să se revigoreze pentru a funcționa în parametri optimi. Și de aici până la a dezvolta un accident vascular cerebral nu mai este decât un pas în unele cazuri.
- Stil de viață. Consecințe
În urmă cu 40 de ani, spune neurochirurgul, accidentele vasculare cerebrale erau foarte rare. De unde au apărut? Din cauza modului nostru de raportare la civilizație, a stilului de viață. „Ca și inima, creierul este plin de vase, iar aceste vase se pot închide (accident vascular ischemic), parte din vase nu mai funcționează. De ce? Pentru că ne enervăm, claxonăm, fumăm, nu ne odihnim, nu dormim, și atunci circulația în creier nu se mai produce normal, creierul având de suferit”, explică medicul.
O persoană are brusc tulburări de vorbire, scapă obiecte, nu se concentrează, are tulburări de echilibru sau spune că este foarte obosită. Sunt semne clare că se instalează un accident vascular cerebral. „Persoana în cauză trebuie întinsă imediat și vom chema urgent o autosanitară pentru a o transporta la spital și a-i administra primele medicamente de oprire a accidentului. Marile accidente vasculare cerebrale se produc seara, după o zi de muncă solicitantă, dar apar de multe ori și în urma unor discuții aprinse, certuri, când tensiunea crește și se pot produce tragedii”, arată neurochirurgul.
Cu anii, numărul celulelor nervoase „nobile”, așa cum a denumit profesorul Ciurea neuronii, încep să moară, iar funcțiile creierului suferă modificări importante: atenția scade, memoria ne lasă, în special cea recentă, deciziile le luăm mai greu, nu mai avem același nivel de empatie ca înainte. Factorii descriși că pot declanșa un accident vascular cerebral scurtcircuitează în timp și funcțiile creierului, conducând, la un moment dat, la instalarea Alzheimerului, o formă de demență care afectează major creierul. „La un moment dat constați că nu mai ai aceeași atenție ca înainte, că nu mai localizezi bine lucrurile, că memoria recentă se pierde. De ce scad aceste funcții? Tot din cauza noastră, pentru că ani de zile am tras de noi, am lucrat noaptea în loc să ne odihnim, ani de zile ne-am certat, ne-am contrazis, am asistat la divorțuri și am fost supuși unor traume majore. Ce putem noi face? Să prevenim. Opt ore de somn, opt ore de activitate profesională și opt ore în care să facem alte activități care să ne producă plăcere: cumpărături, spectacole, întâlniri cu prietenii, expoziții etc.”
De ce datele statistice ne arată o creștere a numărului bolnavilor de Alzheimer? Pentru că, ne-a spus prof. dr. Ciurea, a crescut speranța de viață, oamenii trăiesc mult mai mult, astfel că și incidența unor boli precum cele degenerative va fi mai mare.
- Măsuri de prevenție pentru un creier sănătos
Cum ajutăm creierul să reziste „atacurilor” din exterior? Oferindu-i ce-i place: somn, relaxare, liniște trupească și sufletească, apă și alimente bogate în vitamina E și B12.
Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea a realizat un așa-numit decalog, zece reguli de aur ale funcționării perfecte a creierului: „Cele zece porunci debutează cu trezitul cât mai devreme, cu dușul de dimineață, revigorant, deschidem larg ferestrele și inspirăm aerul de dimineață, care se duce direct în creier. Bem un pahar cu apă la temperatura camerei – îndepărtează toxinele din intestine, și nu uităm de mișcările de înviorare, foarte importante pentru a pune în mișcare organismul. După un mic dejun în liniște și pe așezate, urmează cafeaua. Abia acum și pe cât posibil să nu fie însoțită de țigară, pentru că nicotina produce o îngustare a vaselor cerebrale. Plecăm către serviciu sau/și școală în liniște, nu claxonăm în trafic, iar la serviciu, pe cât posibil, ne facem treaba strict legată de activitatea profesională. Munca trebuie să fie muncă. Prânzul trebuie să fie cât mai ușor și pe cât posibil să zâmbim, ne ajută la psihic, detensionează atmosfera. După ora 19:00 este indicat să ne oferim o stare de liniște și de repaus. Apoi, masa de seară trebuie să fie relaxantă, să conțină mult pește, fructe de mare. În general, din alimentația noastră, pentru o bună protejare a creierului, nu trebuie să lipsească vitaminele E și B12, pe care le regăsim în toate semințele posibile, nuci, brocoli, puțin vin roșu, pește crud, proaspăt, exclus de crescătorie, toate acestea ajută foarte mult celulele nervoase. Seara se va încheia, obligatoriu, cu o carte în mână, cititul reprezintă un exercițiu extrem de important pentru creier. Și, astfel, în jur de 21:30, fără telefon, fără televizor, fără breaking-news, ne pregătim pentru somn, nu înainte de a citi. În acest mod ajut organismul să prevină anumite boli”.
Totodată, spune neurochirurgul, pentru o bună funcționare trebuie să oferim creierului, la anumite intervale de timp, lucruri care să-i producă plăcere: o ieșire relaxantă cu prietenii, un peisaj frumos dintr-o călătorie, o muzică bună, o operă de artă, o piesă de teatru, un spectacol etc. Să existe acea „plăcere de a trăi” care, împreună cu proiecțiile și planurile pe care le facem pentru viitor, duc la îmbunătățirea activității cerebrale.
- Semnele care ne trimit la consultul neurologic
Creierul este un organ care ne fascinează și ne înspăimântă totodată. De exemplu, mult mai deschiși și fără teamă mergem la cardiolog să ne „căutăm” de inimă sau la oftalmolog să ne „privim ochii”.
Și totuși, când ar trebui să ne programăm pentru un consult neurologic, să aflăm de la specialiști în ce mod putem să îngrijim creierul? Exceptând cazurile când o persoană prezintă dureri de cap, grețuri și vărsături la primele ore ale dimineții și ar trebui să se prezinte în regim de urgență la neurolog, este bine să facem un RMN dacă avem o carieră într-un domeniu solicitant, o funcție de răspundere, dacă constatăm că în anumite momente nu mai dăm același randament, avem tulburări de vorbire, de scris, de memorie, de atenție sau frecvente dureri de cap inexplicabile. „Nu trebuie să stăm până în ultimul moment, nu trebuie să ajungi la doctor, cum se spune „prea târziu”, ne sfătuiește renumitul neurochirurg.
(Oana Nistor, Sursa: Ziarul Lumina)
