Opt orașe și comune se unesc pentru a înființa zona metropolitană Suceava

Primarii și viceprimarii a două orașe ( Suceava și Salcea) și șase comune (Șcheia, Adâncata, Ipotești, Moara, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei) s-au întâlnit, ieri, la sediul Primăriei Suceava, pentru a discuta și a pune bazele zonei metropolitane Suceava, prin asocierea între localități.
Avantajele asocierii pentru crearea unei zone metropolitane
Primarul Sucevei, Ion Lungu, inițiatorul acestei asocieri, le-a explicat acestora avantajele care apar prin constituirea zonei metropolitane. Cu o populație de peste 150.000 de locuitori, cu o suprafață mai mare de terenuri disponibile și bani mai mulți care se pot aduna prin participarea fiecăreia dintre localitățile interesate, zona metropolitană poate atrage fonduri europene de dezvoltare, ducând astfel la crearea unor condiții mai bune de viață pentru populație, atragerea investitorilor și sporirea numărului locurilor de muncă.
“Se găsesc numeroase posibilități de colaborare, de la prelungirea traseelor societății de transport public local din Suceava în localitățile învecinate, aducerea de utilități, colaborare pe salubrizare, până la atragerea de investitori care să asigure mai multe locuri de muncă și să aducă venituri la bugetele locale.
Există mari șanse de atragere de fonduri de coeziune prin programul Europa 2020. De la an la an, sumele care ne sunt repartizate de la bugetul de stat sunt tot mai mici, iar noi, ca primari, trebuie să ne preocupăm să atragem cât mai multe surse proprii de finanțare, iar acest lucru se poate face doar prin crearea unor condiții prietenoase pentru dezvoltarea mediului de afaceri și crearea a cât mai multe locuri de muncă”, le-a spus Ion Lungu primarilor și viceprimarilor din localitățile învecinate Sucevei, care s-au declarat de acord în principiu, urmând ca, în perioada următoare, să se consulte cu cetățenii pe care îi reprezintă și să vină cu un răspuns final.
Întâlnirea a decurs foarte bine, mai ales în condițiile în care cel care se declara anterior cel mai mare „dușman” al zonei metropolitane, primarul de Șcheia, Vasile Andriciuc, la care mulți dintre cei prezenți se așteptau să se declare împotrivă, s-a dovedit a fi, în cele din urmă, cel mai aprig susținător.
El le-a explicat omologilor săi din celelalte localități limitrofe Sucevei că din 2013 localitățile rurale nu vor mai beneficia de finanțări europene, ci doar euro-regiunile de genul celei inițiate de primarul municipiului reședință de județ, iar că avantajele de care se bucură acum Șcheia, prin apropierea ei de municipiul Suceava și prin colaborările existente, vor ajunge astfel și la celelalte localități care fac parte din zona metropolitană.
Structura decizională și cea executivă a zonei metropolitane
“Îmi doresc ca până la 31 martie a.c. localitățile interesate de asociere să dea o hotărâre de Consiliu Local de principiu, iar până pe 30 iunie a.c. să ne asociem și să ne înregistrăm ca persoană juridică de drept privat.
Noi nu putem dezvolta o zonă metropolitană conform legii, pentru că suntem municipiu de rang II, dar putem realiza o asociere de tip zonă metropolitană.
Fiecare localitate are consilierii săi, dintre cei aleși la alegerile locale. Am propus să fie mandatați doi consilieri pentru fiecare localitate cu cel puțin 2000 de locuitori, la care se va adăuga cate un consilier pentru fiecare 2000 de locuitori pe care îi are în plus. Pentru municipiul Suceava va însemna că vor face parte din consiliul zonei metropolitane toți cei 23 de consilieri locali, la care se vor mai adăuga 25 sau 27 de consilieri de la celelalte localități”, a explicat Lungu.
Președintele zonei metropolitane, prin statut, este primarul celei mai mari localități, adică al municipiului Suceava, în vreme ce Biroul comunitar va fi mecanismul de conducere, în care primarii localităților vor fi vicepreședinți ai asocierii realizate.
Constituirea zonei metropolitane nu va însemna taxe în plus pentru locuitori, mai ales că nu este un buget anual al zonei, ci, în funcție de proiectele elaborate, fiecare localitate interesată va veni cu o cotă de finanțare, stabilită după numărul de locuitori și puterea financiară.