Opt indivizi trimiși în judecată pentru că treceau peste fâșia verde „ghiocei” și „lapte”

Șapte indivizi din Vicovu de Sus și un cetățean ucrainean au fost trimiși în judecată, săptămâna trecută, de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Suceava, fiind acuzați că făceau parte dintr-o rețea de trafic migranți și contrabandă cu țigări.
Ioan Mandici, zis „Bică” (37 de ani), Constantin Schipor (29 de ani), zis „Costan”, Vasile Ioan Vițescu (26 de ani), Elisaveta Mandici, zisă „Saveta” (50 de ani), Constantin Poleucă (30 de ani), Ion Sorin Shipor (30 de ani), toți din Vicovu de Sus, precum și cetățeanul ucrainean Viorel Kimin (39 de ani), au fost dați pe mâna judecătorilor pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de migranți, aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat și complicitate la contrabandă.
Procurorii anchetatori au dispus de asemenea scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative în valoare de 1.000 de lei față de patru migranți, cetățeni moldoveni, cercetați pentru trecerea ilegală a frontierei de stat a României.
Drumul spre Occident al migranților începea în căruță
Cei șapte indivizi din Vicovu de Sus sunt acuzați că, împreună cu cetățeni ucraineni, au pus bazele unui grup infracțional organizat, specializat în traficul de migranți, în special cetățeni moldoveni, pe relația Ucraina-România-Italia.
Liderii grupării, explică ofițerii anchetatori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, erau cetățenii ucraineni, care racolau migranții și îi aduceau până în apropierea frontierei cu România.
De aici, erau preluați de membrii suceveni ai grupării, care-i introduceau fraudulos în țară, de multe ori folosindu-se de o căruță, și se ocupau cu cazarea lor.
Pe imaginile puse la dispoziție de BCCO Suceava, imagini ce pot fi urmărite pe www.monitorulsv.ro, apare la un moment dat căruța în care se aflau mai mulți migranți, care cu puțin timp înainte intraseră fraudulos în țară, peste fâșia verde.
Transportul spre Ungaria și, ulterior, Italia era asigurat de alți membri ai grupării, de regulă cetățeni ucraineni.
Anchetatorii explică că moldovenii preluați din județul Suceava sau de pe traseu de către transportatorii ucraineni călătoreau cu mijloace auto înmatriculate în Ucraina, destinate transportului de persoane, fie cu documente falsificate, fie ascunși în locașuri special amenajate, pentru a trece ilegal din România în Ungaria.
Pe parcursul cercetărilor, care au demarat în februarie 2010, au fost depistați la frontiera de vest a României opt migranți, cetățeni moldoveni, în timp ce încercau să o treacă fraudulos.
În paralel cu afacerea cu traficul de migranți, vicovenii, susțin anchetatorii, s-au apucat și de contrabandă cu țigări.
Afaceri în familie. Ginerele, soacra și cumnatul
Anchetatorii explică în rechizitoriul înaintat instanței de judecată că Ioan Mandici a fost cel care a venit cu ideea de a se apuca de trafic de migranți și a cooptat-o și pe soacra sa, Elisaveta Mandici, iar aceasta pe concubinul ei, Constantin Schipor, zis „Costan”. În afacere a intrat, ulterior, și cumnatul lui Ioan Mandici, Vasile-Ioan Vițescu, precum și Constantin Poleucă, o rudă mai îndepărtată a celorlalți suspecți.
Procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a unora dintre suspecți, însă judecătorii Tribunalului Suceava au decis că pot fi cercetați și în stare de libertate.
Câți bani scoteau de pe urma afacerii cu migranți și țigări de contrabandă
În rechizitoriul procurorilor DIICOT Suceava se face referire și la profitul pe care îl scoteau membrii grupării de pe urma acestor afaceri ilegale.
Un migrant plătea în medie între 2.000 și 3.000 de euro pentru a ajunge în Italia, iar din această sumă între 50 și 200 de euro îi revenea suceveanului care se ocupa de trecerea ilegală în România.
Transportatorilor le reveneau sume cuprinse între 100 – 150 euro/migrant, numai pe transportul efectuat pe teritoriul României, iar celor care îi preluau și ascundeau în locașuri special amenajate în vederea scoaterii ilegale din România, aproximativ 1/3 din suma totală plătită de migrant.
La țigări, contrabandiștii din Vicov obțineau profit în funcție de cantitatea de țigări introdusă ilegal în România.
Pentru un bax de țigări (50 cartușe cu zece pachete fiecare) pentru care contrabandiștii ucraineni achitau la „producător” suma de 40 – 50 euro, vicovenii primeau după furnizarea țigaretelor sume de bani cuprinse între 90 – 120 euro.
Contrabandiștii români valorificau baxurile de țigări prin vânzarea imediată către complicii lor, care achiziționau marfa angro, achitând pentru un bax aproximativ 180 – 220 euro.
Limbaj codificat, pentru afacerile la „gard”
Pentru a nu fi deconspirați de oamenii legii, membrii grupării, explică anchetatorii, foloseau un argou specific.
Migranții erau denumiți „ghiocei” sau „vabagonzi”, iar locul de cazare în care erau duși aceștia, „la cabană”, „livadă”.
Frontiera era denumită „gard” ori „sârmă”.
Exemplificăm cu una dintre conversațiile telefonice interceptate de anchetatori între membrii grupării.
24.03.1010, ora 6:10.
Ioan Mandici este sunat de soacra sa, Elisaveta Mandici:
(…)
E.M.: Apoi na, să vii să iei ghioceii (n.r. migranții) ceia …
I.M.: Da, da, da…
E.M.: Da?
(…)
E.M.: Da, da… Dar nu să ofilească ghioceii…
I.M.: Nu se mai ofilesc, dă-i la dracu…da unde-s? Hai bun, pa…
E.M.: Acolo…
I.M: Da, lasă-i acolo…
E.M: În livadă… În livadă…
I.M:În grădină, da…
E.M.: Da, în grădină …(râde)
I.M.: Bun…hai…
Membrii grupării foloseau același limbaj codificat și atunci când era vorba de contrabanda cu țigări.
Baxurile cu țigări erau denumite „lăzi”, „litri de lapte”, „blocuri”, iar activitatea de trecere efectivă a baxurilor peste frontieră – „la cosit”, „la mâncat”, „de adus iarbă”.