Opt colinde și cântece de stea foarte vechi, păstrate în comunitatea locală din Pătrăuți, vor ajunge la marele public până la Crăciun. Preotul paroh de la Biserica monument UNESCO Sfânta Cruce, din Pătrăuți, Gabriel Herea, ne-a declarat, ieri, că este vorba despre colinde pe care le-a auzit prima dată în urmă cu circa patru ani, când i-au fost cântate cu mare sfială în casa uneia dintre familiile vechi din sat, familia Puiu.
„Au venit la mine câțiva săteni, mândri de comoara lor, care au spus că vor să-mi cânte câteva colinde pe care nu le-am mai auzit. Sunt colinde și cântece de stea grele, cu multe versuri, pe care numai bărbații le cântă. Au motive comune cu alte colinde, dar sunt specifice Pătrăuțiului, sunt extraordinare”, a spus preotul Herea.
Acesta, împreună cu familia Puiu și o altă familie, Holca, a început să lucreze la un proiect care ar trebui să se finalizeze cu un DVD care să ajungă la public de Crăciun. Potrivit preotului, din data de 15 noiembrie profesoara Mihaela Holca și familia ei din Pătrăuți găzduiesc în fiecare duminică repetițiile cetei de colindători. La sfârșitul acestei săptămâni, la Biserica Sfânta Cruce încep înregistrările pentru DVD, astfel că de sărbători vor putea fi ascultate de toți cei interesați.
Directorul Muzeului Bucovina, Emil Ursu, a ascultat colindele și afirmă că este vorba de colinde precreștine, legate de zeul Mitra (zeul suprem) din Asia. „Mitraismul s-a manifestat pe teritoriul României până în sudul Moldovei, până în secolul VI după Hristos. Romanii îl serbau pe Mitra pe 25 decembrie”, a spus Emil Ursu.
Cânturile păgâne s-au „creștinat” odată cu intrarea în Biserică
Printre simbolurile mitraismului sunt soarele, nașterea din piatră și cerbul – care arată moartea și învierea lui Mitra.
„Scoală, scoală, găzduliță – bis/Refren: Asta-i seara, seara lui Crăciun/ Fă lumină-n odăiță – bis/Refren/ Căci boierii nu-s acasă – bis/Refren/ Că-s plecați la vânătoare –bis/Refren/ Să vâneze căprioare – bis/Refren/ Toată ziua au umblat- bis/Refren/ Căprioare n-au aflat- bis/Refren/ Dar spre seară la-ntorseală- bis/Refren/ Le-a ieșit un cerb în cale- bis/Refren/ Nu mă săgetați pe mine- bis/Refren/ Că și eu sunt om ca tine- bis/ Refren/Maică-mea m-a blestemat- bis/Refren/ Să fiu fiară de pădure- bis/Refren/ Să fiu fiară de pădure- bis/Refren/ Nouă ani și nouă zile- bis/Refren/ Să zidesc o mănăstire- bis/Refren/ Nouă uși, nouă altare- bis/Refren/ Cu nouă mărgăritare- bis/Refren” sunt versurile colindei „Asta-i seara lui Crăciun”, de la Pătrăuți, colindă despre care directorul muzeului afirmă că este strâns legată de misterul mitraic, prin simbolul cerbului, care arată moartea și învierea lui Mitra.
Tot directorul Ursu precizează că în biserică a intrat destul de târziu cântatul colindelor, obiceiul fiind mult mai vechi și legat de perioada precreștină. Practic, aceste cânturi păgâne s-au „creștinat” odată cu intrarea lor în repertoriul religios creștin, iar cele scoase la lumină în Pătrăuți arată originea lor primordială.
Colindele sunt formate din versuri care se repetă și refren, fără strofe mari și se cântă în Ajunul Crăciunului. Cântecele de stea sunt formate din strofe și se cântă în ziua de Crăciun.
Proiectul de recuperare a celor opt colinde și cântece de stea la Pătrăuți a fost derulat cu fondurile proprii ale celor implicați, cu câteva sponsorizări locale „și foarte multă muncă voluntară”, după cum a spus preotul Herea. Pe același sistem, preotul intenționează să editeze, anul viitor, și un album cu Biserica Sfânta Sfânta Cruce și cu muzeul din Pătrăuți.
