Rasa umană trebuie să colonizeze spațiul în următorii 200 de ani dacă vrea să nu dispară, a declarat, luni, astrofizicianul britanic Stephen Hawking, într-un interviu acordat site-ului Big think.
„Cred că viitorul pe termen lung al rasei umane se află în spațiu. Va fi și așa destul de dificil să evităm producerea unei catastrofe pe Terra în următorii 100 de ani, fără a mai vorbi despre următorul mileniu sau milion de ani”, a declarat savantul britanic pentru site-ul Big think, care se descrie ca un „forum mondial care pune în legătură oameni și idei”.
„Rasa umană nu va trebui să pună toate ouăle în același coș sau pe aceeași planetă”, a adăugat Stephen Hawking.
„Prevăd mari pericole pentru rasa umană. De numeroase ori în trecut, ea s-a aflat într-o situație delicată”, a adăugat cercetătorul britanic, evocând în special criza rachetelor din Cuba din 1963.
„Frecvența unor astfel de amenințări va crește, probabil, în viitor. Va trebui să dăm dovadă de prudență și de judecată, pentru a trece cu bine peste ele. Dar sunt optimist”, a adăugat Hawking.
„Dacă vom putea evita o catastrofă în decursul următoarelor două secole, specia noastră va fi salvată în condițiile în care vom reuși să colonizăm spațiul”, a mai spus acesta.
„Dacă suntem singurele ființe inteligente din galaxie, va trebui să ne asigurăm supraviețuirea”, a pledat savantul britanic, considerând că ritmul de creștere a populației mondiale și resursele limitate ale Terrei vor amenința din ce în ce mai mult specia umană.
„Din acest motiv, mă declar în favoarea zborurilor în spațiu cu echipaj uman la bord „, a precizat cercetătorul.
În aprilie, Stephen Hawking a declarat că civilizațiile extraterestre există aproape cu certitudine, iar omenirea ar trebui să evite orice contact cu ele, din cauza consecințelor ce ar putea fi devastatoare pentru specia umană.
Stephen Hawking, în vârstă de 68 de ani, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers și gravitație, este autorul volumului „Scurtă istorie a timpului” (publicat și de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărți din literatura științifică, și al volumului „George și cheia secretă a universului” (apărut și la Humanitas, în 2009).
Atins de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 22 de ani, profesorul se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer și al unui sintetizator vocal.
Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului și măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă mușchii voluntari, care fac posibilă mișcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghițitul și alte funcții fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se știe că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moștenită a acesteia.
Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 și este membru al Academiei de științe americane.
