Omar Hayssam, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliștilor români din Irak, a fost predat, vineri dimineață, autorităților române, după peste șapte ani de căutări și de scandaluri în politică, justiție, domeniul serviciilor de informații și chiar în lumea medicală.
MEDIAFAX vă prezintă cronologia evenimentelor legate de omul de afaceri sirian, de la răpirea celor trei jurnaliști, la fuga lui din țară și la ziua în care a fost predat polițiștilor români, în urma unei operațiuni despre care autoritățile nu au dat publicității, deocamdată, detalii.
28 martie 2005 – Jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci (ambii de la Prima TV) și Ovidiu Ohanesian (de la cotidianul România Liberă) contactează telefonic conducerea postului de televiziune, Marie Jeane spunând că sunt răpiți. Ulterior, printr-un SMS, aceasta cere ajutor: „Am fost răpiți. Nu e o glumă. Ajutor! Ajutor!”;
29 martie 2005 – ora 00.00 – MAE român anunță, printr-un comunicat, posibila dispariție a trei jurnaliști români în Irak și că principalele servicii de informații au constituit o echipă de gestiune informativă a situației.
30 martie 2005 – Omul de afaceri sirian Omar Hayssam susține că a primit, cu o zi în urmă, două telefoane de la o persoană necunoscută, care i-ar fi cerut patru milioane de dolari răscumpărare pentru ziariști. El mai afirmă că este prieten cu Mohammad Munaf, cetățean irakiano-american care îi însoțea pe jurnaliști. Hayssam mai spune că îl cunoaște pe tatăl lui Marie Jeanne Ion. Înregistrarea uneia din convorbiri este analizată de celula de criză de la Cotroceni. În aceeași zi, apar primele informații legate de afacerile lui Hayssam în România și de apropierea sa față de PSD.
5 aprilie 2005 – Purtătorul de cuvânt al Președinției anunță, înaintea Ministerului Public, reținerea lui Omar Hayssam. După ce și procurorii anunță reținerea lui Hayssam pentru fapte penale, Președinția revine, precizând că omul de afaceri sirian a fost reținut în legătură cu răpirea jurnaliștilor.
Două posturi de televiziune românești anunță, citând surse bine informate, că ziariștii ar fi fost eliberați.
6 aprilie 2005 – Procurorii cer arestarea lui Hayssam pentru o fraudă de 1,8 milioane de euro. Ministerul Public informează că Omar Hayssam a fost reținut pentru infracțiuni economice, precizând totodată că, în urma monitorizării acestuia, au „rezultat indicii” privind legături cu persoane ce ar fi implicate în răpirea celor trei jurnaliști în Irak.
În aceeași zi, Hayssam este exclus din PSD.
22 mai 2005 – Administrația Prezidențială anunță că cei trei jurnaliști români răpiți în Irak și cetățeanul american de origine irakiană care îi însoțea au fost eliberați și sunt sub controlul autorităților române, iar în ziua următoare jurnaliștii sunt aduși la București, cu un avion militar.
26/27 mai 2005 – Curtea de Apel București emite mandate de arestare preventivă pe numele lui Haysssam și al lui Mohammad Munaf – ghidul celor trei jurnaliști -, în dosarul referitor la răpirea din Irak. În cazul lui Munaf, mandatul de arestare a fost emis în lipsă, el fiind în custodia autorităților americane. Pentru Omar Hayssam, acesta era al treilea mandat de arestare preventivă, după cele emise în dosarele legate de Foresta Nehoiu și, respectiv, afacerea cu capetele de tractor Volvo – în valoare de 1,8 milioane de euro. Hayssam respinge acuzațiile de terorism, susținând că fratele lui Mohammad Munaf i-a spus despre organizarea, la Bagdad, a unei licitații pentru achiziționarea a 25.000 de tone de zahăr. Apoi Munaf i-ar fi sugerat lui Hayssam să participe la licitația de la Bagdad și, ca interesele economice ale omului de afaceri să fie cunoscute, să ia și jurnaliști cu el la Bagdad.
27 mai 2005- Mohammad Munaf este „deținut pe motive de securitate”, în custodia Forței Multinaționale din Irak, a confirmat Centrul de Presă al Coaliției Multinaționale din Irak. „Mohammad Munaf este reținut ca deținut pe motive de securitate, în baza prevederilor Rezoluției 1546 a Consiliului Națiunilor Unite, ca o amenințare la adresa securității Irakului”, susține sursa citată.
29 mai 2005 – Un cotidian central relatează că răpirea celor trei jurnaliști români la Bagdad a fost pusă în operă de terorist veritabil cunoscut sub porecla de Abu Sahar, lider al brigăzilor ” Mu’ ad bin Jabal”, toată acțiunea fiind organizată de Omar Hayssam.
6 iunie 2005 – Președintele Traian Băsescu dezvăluie că una dintre solicitările grupului care-i deținea pe cei trei jurnaliști și pe Mohammad Munaf a fost, la un moment dat, ca în schimbul acestora să primească 20 de militari români aflați în Irak. Băsescu mai spune că Omar Hayssam vroia să iasă din România și că își transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soției acestuia și al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contaca autoritățile irakiene.
Tot atunci, președintele Băsescu avertizează că medicii care vor crea condiții ca Hayssam să scape vor fi complici. „Am cerut verificarea stării de sănătate a lui Omar. Am aflat că analizele sunt normale. În aceste condiții, lansez un avertisment. Cei care vor crea condiții pentru ca Omar să scape, vor fi considerați complici”. Hayssam fusese internat în perioada 3-28 martie 2005, la Spitalul de neuropsihiatrie „Alexandru Obregia” din București. El a fost externat în 28 martie 2005, mai exact în ziua în care au fost răpiți în Irak cei trei jurnaliști români și ghidul lor – cetățean irakiano-americano-român Mohamad Munaf, prieten al lui Hayssam și cel care a finanțat plecarea lor în Irak.
31 octombrie 2005 – Începe la București procesul lui Omar Hayssam pentru terorism, în absența lui Mohammad Munaf, deținut într-un campus militar de lângă Bagdad.
18 ianuarie 2006 – Omar Hayssam este operat de cancer la colon, la Spitalul Penitenciar Rahova.
26 aprilie 2006 – La cererea procurorului Ciprian Nastasiu, care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam, instanța Curții de Apel București dispune revocarea, din motive medicale, a ultimului mandat de arestare preventivă care mai era eliberat pe numele lui Hayssam – cel din dosarul privind răpirea jurnaliștilor români în Irak – și înlocuirea lui cu interdicția de a părăsi țara. Comisia de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul său, că tratamentul pentru pacientul Omar Hayssam nu poate fi realizat în rețeaua penitenciarelor, ci doar în unități oncologice aparținând Ministerului Sănătății. Însă la termenele de judecată care au urmat, Hayssam nu s-a prezentat în fața instanței, avocații săi invocând faptul că acesta era programat la ședințe de chimioterapie.
28 iunie 2006 – Hayssam apare ultima dată în fața judecătorului, neputând fi audiat, întrucât se află sub sedative. Tot în 28 iunie, instanța decide judecarea separată a lui Mohamad Munaf (ghidul jurnaliștilor la Bagdad, arestat în Irak) și a lui Omar Hayssam, acuzați de răpirea celor trei jurnaliști români, în 28 martie 2005, în Irak.
19 iulie 2006 – Instanța Curții de Apel București decide rearestarea omului de afaceri Omar Hayssam, după mai multe absențe ale acestuia și constatarea că s-ar sustrage de la judecată. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Diana Protopopescu, declara atunci că omul de afaceri sirian nu este înregistrat ca fiind ieșit din România. Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală după ce polițiștii din București nu l-au găsit la locațiile cunoscute.
20 iulie 2006 – Șefii SRI, SIE și DGIPI, respectiv Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, demisionează din cauza situației create în urma eliberării lui Omar Hayssam, a anunțat purtătorul de cuvânt al Președinției, Adriana Săftoiu.
În aceeași zi, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) cere Parchetului Înaltei Curții de Casație și Justiție să solicite Curții de Apel București emiterea unui mandat de urmărire internațională pe numele lui Omar Hayssam.
21 iulie 2006 – Polițiștii declanșează procedurile de urmărire internațională a omului de afaceri sirian. Ministrul de Interne, Vasile Blaga, aprecia că procurorul care a intrumentat dosarul jurnaliștilor răpiți la Bagdad ar fi trebuit să ceară monitorizarea lui Omar Haysasam după ce acesta a părăsit arestul și că nu Poliția poartă responsabilitatea dispariției lui Omar Hayssam, ci serviciile de informații.
Procurorul general al României, Ilie Botoș, își dă demisia, ca urmare a scandalului provocat de dispariția lui Omar Hayssam.
24 iulie 2006 – Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Șerban, apreciază că diagonosticul trecut pe adeverința medicală din 25 aprilie eliberată de medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova – document care, în parte, a stat la baza deciziei instanței de a-l elibera pe Hayssam – a fost pus contrar faptului că biletele de ieșire de la Institutul Oncologic, emise în 3 și 17 aprilie, nu spuneau nimic despre existența metastazei. Tot atunci s-a hotărât ca un expert al Colegiului Medicilor București să analizeze cazul medicului Constantin Tănăsescu.
Procurorul Ciprian Nastasiu – cel care a anchetat dosarul răpirii – este eliberat din funcția de șef adjunct al DIICOT, în care fusese numit cu delegație la începutul lunii iulie.
În aceeași zi, nava siriană Al Mahmoud 4 revine în România, în Portul Midia, după ce a descărcat câteva mii de animale în Siria. Echipajul navei este audiat în legătură cu informațiile potrivit cărora Omar Hayssam ar fi reușit să fugă din România la bordul acestui vas, care a plecat din Portul Midia în 13 iulie, cu un transport de animale.
25 iulie 2006 – Parchetul instanței supreme anunță că Omar Hayssam a părăsit ilegal România și se află în afara spațiului național, procurorii urmând să ceară Curții de Apel București emiterea unui mandat de urmărire internațională pe numele acestuia.
26 iulie 2006 – Curtea de Apel București emite, la solicitarea procurorilor, un mandat de urmărire internațională pe numele lui Omar Hayssam, după ce anchetatorii au stabilit cu certitudine că acesta a părăsit ilegal teritoriul României.
Guvernul decide constituirea unui grup de lucru pentru analizarea lacunelor legislative care au făcut posibilă plecarea din țară a lui Hayssam.
27 iulie 2006 – Parchetul Curții de Apel București primește plângerea Administrației Naționale a Penitenciarelor față de medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova, acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual.
2 august 2006 – Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Marinescu, anunță că adeverința medicală în baza căreia instanța a dispus eliberarea lui Omar Hayssam nu avea valoarea de înscris al Penitenciarului Rahova, nefiind înregistrată, avizată, ștampilată sau expediată de conducerea închisorii.
4 august 2006 – Doi dintre fiii minori ai lui Omar Hayssam sunt opriți să iasă din țară pe aeroportul Henri Coandă, deoarece nu îndeplineau condițiile necesare pentru a părăsi România, în lipsa declarațiilor notariale prin care ambii părinți își dădeau acordul ca aceștia să părărsească țara. Polițiștii de frontieră au stabilit, cu privire la declarațiile notariale prezentate, că cea prin care era exprimat acordul mamei corespunde prevederilor legale, în timp ce declarația prin care era exprimat acordul tatălui, dată în 14 iunie, nu putea fi luată în considerare pentru că nu era precizată persoana care urma să îi însoțească pe cei doi minori și nu era prevăzut statul în care cei doi minori urmau să se deplaseze.
6 august 2006 – Procurorii DIICOT dispun începerea urmăririi penale față de cetățeanul sirian Mustafa Tartousi, armatorul navei Imam T., existând indicii privind posibila implicare a acestuia în părăsirea ilegală a teritoriului național de către Omar Hayssam, la bordul navei, în dimineața zilei de 30 iunie 2006, cu destinația Siria, pe ruta Constanța – Alexandria (Egipt) – Tartous (Siria). Nava se întorsese în portul Constanța la 2 august.
7 septembrie 2006 – Omul de afaceri Zaher Iskandarani, judecat pentru prejudicierea statului cu aproape două milioane de lei, este audiat ca martor în dosarul privind fuga lui Omar Hayssam, judecat în România într-un dosar privind fapte de terorism și în alte două pentru infracțiuni economice. Audierea lui Zaher Iskandarani survenea declarațiilor acestuia din 18 august, într-un interviu acordat postului Antena 3, că Hayssam se află în Siria, fiind internat într-un spital din Damasc.
11 septembrie 2006 – Medicul Constantin Tănăsescu este eliberat din funcție, decizia aparținând Comisiei de disciplină a Penitenciarului Rahova.
19 octombrie 2006 – Curtea de Apel București îl audiază, în procesul de terorism al lui Hayssam, pe Viorel Tudor, care a afirmat că a împărțit aceeași celulă cu sirianul în perioada aprilie-noiembrie 2005 și că ar fi intermediat comunicarea cu familia acuzatului. În acest context, susținea martorul, care voia să obțină reducerea la jumătate a pedepsei sale la închisoare prin informațiile pe care le dădea Parchetului cu privire la Omar Hayssam, a aflat întregul scenariu al răpirii, respectiv că Hayssam a pus-o la cale, împreună cu Marie Jeanne Ion și tatăl ei, „lucru de care știau și autoritățile române”. La organizarea răpirii ar fi participat și deputatul PSD Viorel Hrebenciuc – a spus martorul, a cărui depoziție a fost apreciată de asistență drept pierdere de timp.
20 octombrie 2006 – SRI precizează că aspectele semnalate de martorul care a stat în aceeași celulă cu Omar Hayssam „nu au suport real”, acestea fiind verificate de Serviciu împreună cu celelalte instituții abilitate.
27 decembrie 2006 – Soția sirianului Omar Hayssam și cei șapte copiii ai acestuia sunt opriți să iasă din țară de către autoritățile de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Aurel Vlaicu”, de la Băneasa. Adela Omar s-a prezentat la aeroport la ora 8:30, împreună cu copiii ei, pentru a se îmbarca într-o cursă cu direcția Istanbul, însă au fost găsite nereguli în documentele copiilor. Adela Omar a declarat pentru MEDIAFAX că, împreună cu cei șapte copii, a încercat să plece din țară pe baza unei procuri trimise de Omar Hayssam în urmă cu aproximativ o lună, din Liban. Aceasta a mai spus că mai vorbește „din când în când” cu soțul ei la telefon.
Procura prezentată de soția lui Omar Hayssam polițiștilor de frontieră, în scopul scoaterii din țară a copiiilor, fusese întocmită de un notar libanez, apoi prezentată pentru legalizare Ministerului de Externe libanez. Conform normelor legale, Ambasada României trebuie să autentifice ștampila și semnătura aplicate de Ministerul de Externe libanez, în baza unor specimene existente. În cazul procurii lui Hayssam, autentificarea a fost solicitată, însă documentul a fost anulat de Ambasada României la Beirut, deoarece acesta trebuia adus de titularul său ori de un împuternicit, ceea ce nu s-a întâmplat. Consulul român în Liban, Iancu Mihai, a primit ulterior sancțiune disciplinară, în ancheta privind circumstanțele legalizării procurii trimise de Hayssam, în timp ce alți doi angajați, Petre Catrinciuc, director general al Direcției Generale Afaceri Consulare, și Liviu Lucian Avram, director adjunct al Direcției Afaceri Consulare, au demisionat
13 ianuarie 2007 – Soția lui Hayssam părăsește România, la ora 21.30, cu o cursă care a plecat de pe Aeroportul Otopeni, cu destinația Beirut, aceasta îndeplinind toate condițiile legale pentru a pleca, în timp ce copiii familiei Omar au rămas în țară.
2 februarie 2007 – Adela Omar se reîntoarce în România, cu o aeronavă care a plecat din Damasc.
28 martie 2007 – Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii decide sancționarea disciplinară a procurorului Ciprian Nastasiu – cel care l-a deferit justiției pe Omar Hayssam pentru răpirea a trei jurnaliști români și cel care a propus eliberarea sirianului din motive medicale – prin diminuarea cu 15 la sută a salariului, pentru trei luni.
17 aprilie 2007 – Comisia parlamentară de control al SRI decide audierea unui fost avocat al lui Omar Hayssam, israelianul Mordechai Tzivin, în urma sesizării depuse de acesta, în care susținea că este în posesia unor probe privind încălcări al legii comise de demnitari români și de ofițeri din serviciile secrete.
31 mai 2007 – Procesul în are Omar Hayssam a fost acuzat de acte de terorism, în legătură cu răpirea a trei jurnaliști români în Irak, se încheie, Curtea de Apel București urmând să se pronunțe în acest dosar.
În seara aceleiași zile, Omar Hayssam declară, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că niciuna dintre variantele privind fuga sa din România vehiculate în presă nu sunt adevărate, însă a refuzat să spună ce cale a urmat pentru a părăsi România. Hayssam a spus că a plecat din țară pentru că avea date că după 60 de zile de la eliberarea sa din motive medicale va fi rearestat.
El a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi vrut să scoată bani din România atunci când s-a oferit să plece din țară pentru a ajuta la negocierile pentru eliberarea celor trei jurnaliștilor români răpiți în Irak.
Omar Hayssam a mai spus că atunci când i se va da posibilitatea de a se exprima liber în fața autorităților judiciare sau în fața unui consul, va da toate detaliile, însoțite de probe, privind întreaga afacere a răpirii jurnaliștilor români. Sirianul a mai afirmat că autoritățile au toate datele – nume și declarațiile – adevăraților răpitori, mai ales după ce s-au operat arestările din Bagdad, însă nu doresc aflarea adevărului despre răpirea jurnaliștilor. El a mai spus că vinovați în ceea ce privește răpirea celor trei jurnaliști români la Bagdad, în primăvara lui 2005, sunt și în Irak, și în România. De asemenea, Omar Hayssam a spus că nu avea de ce să le facă rău jurnaliștilor români.
Hayssam a mai spus că, la cererea doctorului Yasin, s-a întâlnit cu președintele Traian Băsescu după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunțat despre răpirea de la Bagdad. El a precizat că Yasin s-a prezentat, în seara de 28 martie, la biroul său, împreuă cu soția, iar în 28 martie l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliștilor.
Întrebat în legătură cu starea sa de sănătate, Hayssam a spus că aceasta este „destul de dificilă”, precizând că are probleme la ficat și plămâni și că urmează să suporte o altă intervenție chirurgicală, pe care însă ar dori să o amâne cât mai mult.
În susținerile sale de la Antena 3, Hayssam s-a plâns că instanța nu vrea să admită probe în favoarea sa, că nu este audiat Mohammad Munaf și că sunt audiate persoane care nu sunt importante în procesul său, ajungând până la a recunoaște că face obiectul unui dosar privind traficul de armament. „Este o fabulație, este un presupus dosar de trafic de armament”, a spus Hayssam, adăugând că timp de 26 de ani cât a stat în România nimeni nu și-a pus problema dacă e spion, pentru cine spionează și în ce domeniu, deși în delegațiile oficiale de regulă toți participanții sunt verificați de serviciile secrete.
1 iunie 2007 – Biroul Național Interpol România cere Biroului Interpol Beirut intensificarea măsurilor de localizare a urmăritului internațional Omar Hayssam, care, în cadrul intervenției telefonice în direct, a declarat că se află în capitala Libanului.
13 iunie 2007 – Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de către Curtea de Apel București, în procesul în care a fost acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak, decizia putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceeași zi, Omar Hayssam a declarat, pentru Antena 3, că se aștepta la pedeapsa primită și că judecătorul care a instrumentat dosarul a fost readus în magistratură special pentru cazul său.
El a mai declarat, la Realitatea TV, că persoanele care se fac vinovate de răpire se plimbă libere prin România, iar serviciile secrete îi cunosc pe cei vinovați.
1 august 2007 – Fratele lui Omar Hayssam, Omar Mahmoud, este pus oficial sub acuzare de procurorii DIICOT, pentru înlesnirea fugii acestuia din România. Omar Mahmoud, care fugise în 2005 din România cu un milion de dolari, era inculpat în procesul Foresta Nehoiu, alături de Omar Hayssam, Emile Raja El Assal, Gheorghe Iosif și Mihai Nasture, trimiși în judecată de procurorii DIICOT, pentru bancrută frauduloasă, crimă organizată și spălare de bani.
21 august 2007 – Soția lui Omar Hayssam, Adela, primește aprobarea Tribunalului București să părăsească țara împreună cu copiii ei pentru o vacanță în Siria, ei plecând o zi mai târziu de pe Aeroportul Otopeni și trebuind să revină în țară cel mai târziu pe 16 septembrie.
24 august 2007 – Procurorii Parchetului Curții de Apel București dispun neînceperea urmăririi penale în dosarul medicului Constantin Tănăsescu, care a emis adeverința medicală ce a înlesnit eliberarea lui Omar Hayssam, anchetatorii stabilind că fapta nu a fost săvârșită cu intenție.
24 septembrie 2007 – Adela Omar, prin intermediul avocatei sale, depune la dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sentința dată de Tribunalul de Jurisprundență islamică, prin care interzicea celor șapte copii minori să se deplaseze din Siria.
25 octombrie 2007 – Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România decide că eliberarea de către Constantin Tănăsescu a adeverinței medicale în urma căreia Omar Hayssam a fost corectă și licită.
8 octombrie 2007 – Instanța supremă începe judecarea recursului declarat de reprezentanții familiei lui Omar Hayssam în procesul în care sirianul este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea jurnaliștilor.
noiembrie 2007 – Procurorii îi trimit în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, pentru înlesnirea ieșirii din țară a unei persoane despre care se cunoștea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum și pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat și înlesnit, împreună cu inculpații Omar Mahmoud și Omar Mukhles, frații lui Omar Hayssam, ieșirea frauduloasă din România a celui din urmă, pe cale maritimă, aport justificat de „considerente de ordin material – în primul caz – și de ordin familial – în cel de al doilea caz”.
8 ianuarie 2008 – Mai multe convorbiri telefonice dintre procurorul de caz Ciprian Nastasiu și sirianul Omar Hayssam, înregistrate autorizat de Serviciul Român de Informații, sunt declasificate și folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale, caz judecat de Curtea de Apel București. Interceptările, obținute de MEDIAFAX, au fost realizate în perioada 14 august -18 septembrie 2006.
Din acestea reise că Omar Hayssam i-a declarat telefonic procurorului DIICOT, Ciprian Nastasiu – care l-a deferit justiției pentru răpire – că a plecat din România „ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat”, cu ajutorul unui pașaport cu identitate falsă și alt „look”, de pe Otopeni.
Tot potrivit interceptărilor telefonice, procurorul Ciprian Nastasiu încearcă în mai multe rânduri să afle locul unde se află Omar Hayssam. Cei doi interlocutori pun la cale o întâlnire, în jurul datei de 6 septembrie 2006, la rugămintea lui Omar Hayysam care promite că îi va spune tot adevărul despre plecarea sa. După ce negociază locul de întâlnire, Hayssam îi spune în final că rămâne în Liban, pe loc, pentru a-l aștepta.
Totodată, Hayssam sugerează, în cadrul discuțiilor cu Nastasiu, că plecarea sa a fost aranjată la vârf, totul fiind legat de un personaj misterios, numit „Profesorul”, despre care s-a speculat ulterior că ar fi fost Traian Băsescu.
Întrebat de starea de sănătate, Hayssam se văicărește și spune că sunt niște măgării comentariile privind faptul că nu ar fi bolnav. „Ăstea sunt niște măgării, că altceva nu pot fi… Pe scena politică vrea s-o folosească. Dar, părerea mea, cum a procedat Profesorul foarte bine, că a sărit la gâtul lor chiar dacă și-a sacrificat niște oameni pe care, în afară de șeful dumneavostră (Ilie Botoș-n.r), meritau ei”, spune sirianul. „O să vorbim multe și chestiunile ălea cu … măgăria aia când a venit Profesorul că au dejucat un atentat la viața lui, că au făcut, că au dres, toate sunt niște minciuni (în 24 ianuarie 2006, când Băsescu se afla în vizită la Focșani, un telefon anonim anunța prezența unei bombe în Prefectura Vrancea, dispozitivul găsit nefiind periculos, susținea SRI-n.r.)”, mai spune Hayssam.
21 ianuarie 2008 – Un document obținut de MEDIAFAX care conține răspunsul autorităților libaneze la comisia rogatorie solicitată de autoritățile judiciare române și care a fost depus la Curtea de Apel București în dosarul armatorului Mustafa Tartoussi, judecat pentru că l-a ajutat pe Omar Hayssam să fugă din România, relevă modul în care Hayssam a părăsit România, la bordul vasului Iman T, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi și era încărcat cu ceapă și componente de macarale. Căpitanul navei Iman T a recunoscut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului.
20 februarie 2008 – Înalta Curte de Casație și Justiție decide condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a lui Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocații sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.
7 martie 2008 – Președintele Traian Băsescu atrage atenția, la bilanțul Ministerului Public, că a fost foarte mediatizat faptul că „un terorist”, respectiv Omar Hayssam, a plecat din țară „ca un boier”, când de fapt el a plecat „târându-se printre oi”. Șeful statului mai spunea, într-o emisiune la RRA, că există documente tehnice, inclusiv probe ADN, că Omar Hayssam a plecat din România „printre oi” și că, după ce a părăsit țara, sirianul a menținut „contacte” cu politicieni, cu care a comunicat sau și-a trimis șoferul.
6 mai 2008 – Plenul Senatului votează înființarea unei comisii de anchetă privind plecarea din România a lui Omar Hayssam raportul urmând a fi prezentat până la data de 31 octombrie 2008.
3 iulie 2008 – Ciprian Nastasiu este revocat din funcția de procuror la structura DIICOT a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând să redevină procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Acesta fusese sancționat disciplinar în mai 2007 de CSM, măsură pe care a contestat-o în instanță fără a avea câștig de cauză, iar legea nu permite nici unui procuror din cadrul structurii DIICOT să aibă sancțiuni disciplinare.
10 iulie 2008 – Omar Hayssam, alături de celelalte patru persoane cercetare în dosarul Foresta Nehoiu, sunt achitate, de Curtea de Apel București, decizia putând fi atacată cu recurs.
24 octombrie 2008 – Procurorul Ciprian Nastasiu demisionează din magistratură, el devenind ulterior, în 2009, membru al Baroului București.
18 martie 2009 – Primul termen în procesul în care armatorul vasului Iman T, Mustafa Tartoussi era judecat pentru că l-ar fi ajutat pe Omar Hayssam să fugă din România, după ce procesul de la Curtea de Apel București a fost suspendat pentru judecarea unei excepții de neconstituționalitate.
20 mai 2009 – Instanța supremă decide ca dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam să se judece la Curtea de Apel Oradea, după ce a admis cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel București, formulată de frații lui Hayssam, Mukhles și Mahmoud Omar.
23 octombrie 2009 – Ziarul Gardianul publică stenograma unei discuții care ae fi fost purtate, în septembrie 2005, de Omar Hayssam cu generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate la Președinție. Potrivit ziarului, Hayssam spune, în discuție, că președintele i-ar fi promis liberatea dacă ziariștii români răpiți în Irak vor fi eliberați. „Între timp, așa cum știți, au fost câteva întâlniri cu președintele. Și atunci eu chiar am început să întreb de presiunile care se făceau asupra mea și domnul președinte chiar mi-a spus: «Îți iei copiii și du-te în America! Eu sunt președintele României și ai toate garanțiile!» I-am spus: «Domnule președinte, uitați, speculațiile de care a aflat presa, sunt monitorizat..». «Nu, te rog frumos să stai liniștit, eu îți garantez că nu se atinge nimeni de un fir de păr de al tău!»”, se arăta în stenograma publicată de „Gardianul”.
27 octombrie 2009 – Președintele Traian Băsescu declară că înregistrarea discuției Degeratu-Hayssam, a cărei stenogramă apăruse în presă, este ilegală și a fost făcută în biroul unui procuror, care a ieșit din încăpere când a avut loc discuția. Fostul procuror Ciprian Nastasiu a declarat că nu în biroul său a avut loc întâlnirea dintre sirian și consilierul prezidențial.
15 noiembrie 2009 – Jurnalul Național scrie că fostul procuror Ciprian Nastasiu mărturisește, într-o carte, că el a propus procurorilor șefi Ilie Botoș și Marcel Sâmpetru, adjunctul acestuia, să fie pus în libertate Omar Hayssam, fostul anchetator confirmând și plata unei răscumpărări pentru jurnaliști. „Nastasiu mărturisește că autoritățile de la București au trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete și cu știința președintelui Traian Băsescu (șef oficial al celulei de criză și coordonator de facto al tuturor operațiunilor de salvare), aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i aduce înapoi acasă pe jurnaliștii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian. Din toată suma de bani însă, conform fostului director adjunct al DIICOT, mâini iscusite ar fi extras aproximativ 4 milioane de dolari, astfel încât răpitorii ar fi trebuit să se mulțumească cu în jur de 9 milioane de dolari”, relata Jurnalul Național, în ediția electronică.
16 noiembrie 2009 – Ciprian Nastasiu declară, în conferința de presă de la lansare a cărții „Prădarea Romaniei”, a scriitorului romano-american Victor Gaetan, că volumul reprezintă o „mărturie a unui om considerat vinovat pentru eliberarea lui Omar Hayssam” și o „pledoarie” pentru munca colegilor săi. Fostul anchetator a precizat că a aceptat să scrie această carte, alături de Gaetan, și că a folosit în acest volum documente declasificate de către autoritățile americane. Fostul procuror a susținut că, după ce a plecat din magistratură, a înțeles că în fuga lui Omar Hayssam din România au fost implicați și un grup de intervenție american, care a acționat prin Ministerul Afacerilor de Externe, dar și avocatul Mott Tzivin. Întrebat despre faptul că s-ar fi plătit 12-13 milioane de dolari pentru recuperarea românilor din mâinile răpitorilor, bani din care ar fi ajuns cu mai puțin de patru milioane de dolari „la destinație”, Nastasiu a spus; „Așa cum scriu și-n carte, paragraful cu privire la răscumpărare sună în genul următor: «Am auzit o poveste șocantă, interesantă, din surse americane și irakiene, la acel moment»”.
Nastasiu a mai spus, la lansare, că Omar Hayssam „își negocia în permanență poziția, că a avut o tactică de intoxicare, de creare de piste false” și că l-a folosit „ca și canal de comunicare cu România” și că atunci când vorbea cu președintele Traian Băsescu, acesta îi spunea că nu îi dă sfaturi, ci să facă ce este legal. Gaetan afirma la rândul său că Băsescu a demonizat procurori din România și că se știa din 2005, la Washington, că el era „Profesorul”.
Președintele Traian Băsescu a declarat, în seara aceleiași zile, că Ciprian Nastasiu este un om care, după ce a înregistrat un mare eșec profesional, reușește să devină penibil încercând să devină autor de cărți alături de Victor Gaetan. El a mai apreciat că Nastasiu este un procuror care a fost rejectat de sistemul de justiție, prin hotărâre a CSM și pe care „l-au recuperat politicienii în plină campanie” (campania pentru alegerile prezidențiale, n.r.). Băsescu a mai spus, referindu-se la lansarea cărții „Prădarea României” a lui Victor Gaetan, că îi sugerează lui Mircea Geoană să nu-și mai folosească prietenii de familie pentru a-l ataca indirect. Apariția lui Victor Gaetan în contextul unui scandal, în plină campanie electorală prezidențială, legat de unul dintre principalii competitori nu a fost o situație singulară, numele lui Gaetan fiind vehiculat și în campania din 1996, dar și în 2004.
7 ianuarie 2010- Ministerul Justiției confirmă că a înaintat pe canale diplomatice un proiect de tratat privind extrădarea între România și Republica Arabă Siriană, precizând că nu a fost sesizat de partea siriană „cu poziții legate de acest proiect”. Biroul de presă al Ministerului de Externe a comunicat că MAE a transmis autorităților siriene un proiect de tratat privind extrădarea, elaborat de Ministerul Justiției.
9 ianuarie 2010- Ministerul Justiției arată că nu a solicitat extrădarea lui Omar Hayssam pentru că nu a fost informat oficial de Biroul Național Interpol cu privire la localizarea acestuia în Siria sau pe teritoriul altui stat. „Conform legislației în vigoare, Ministerul Justiției poate solicita extrădarea unei persoane după ce aceasta este localizată/arestată în baza mandatului de urmărire internațională emis, iar instanța competentă pronunță o încheiere motivată prin care constată îndeplinite condițiile pentru a se solicita extrădarea”, arăta MJ.
În aceeași zi, președintele Traian Băsescu declară, răspunzând unei întrebări referitoare la situația lui Omar Hayssam, că „până la urmă or să ajungă toți acasă”.
12 martie 2010 – Ministerul Justiției solicită autorităților siriene asistență în cazul lui Omar Hayssam, însă nu a primit nici un fel de răspuns, până la această dată, precizând că nu are competența legală pentru a localiza o persoană. MJ anunța că a adresat, direct și pe canale diplomatice, Ministerului Justiției al Republicii Arabe Siriene solicitări exprese de a da un răspuns la cererea de comisie rogatorie formulată de instanța română în mai 2009.
26 mai 2010 – Omar Hayssam este condamnat de Tribunalul București la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo” pentru înșelăciune și asociere în vederea săvârșirii unei infracțiuni, fapte care ar fi dus la un prejudiciu de aproximativ 1,8 milioane de euro. Instanța l-a condamnat pe Quasin Esse la 14 ani de închisoare pentru aceleași acuzații, iar Mohamad Omar a primit aceeași pedeapsă, acesta fiind judecat și pentru fals în acte vamale. Instanța a mai dispus plata a 480.760 de euro către Volvo și 1.114.223 euro către SC Afin Leasing. Totodată, Tribunalul București a pus sechestru asigurator pe bunurile acestora, pentru recuperarea prejudiciului. Hayssam este acuzat că a înșelat patru firme printre care și Volvo Truk Corporation, de la care a cumpărat în leasing 22 de capete de tractor Volvo, pe care le-a exportat ulterior în Siria și Egipt, fără efectuarea plăților.
3 iunie 2010- Ionel Hașotti, avocatul lui Tartousi Mustafa, declară, la termenul de la Curtea de Apel Oradea, în dosarul privind fuga lui Hayssam, că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria.
4 iunie 2010 – Ministerul Afacerilor Externe precizează că ambasada României în Siria nu a fost notificată de către autorități în legătură cu o eventuală arestare a lui Omar Hayssam.
29 iunie 2010 – Omar Hayssam este condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la trei ani de închisoare cu executare, doi ani interzicerea unor drepturi și expulzarea din România după executarea pedepsei, în dosarul Foresta Nehoiu, în care instanțele inferioare hotărâseră achitarea lui. Și fratele sirianului, Mohamad Omar, a fost condamnat de magistrații instanței supreme, la doi ani de închisoare cu executare, doi ani interzicerea unor drepturi și expulzarea din România după executarea pedepsei. Aceeași pedeapsă a primit și El Assal Emil Raja. Gheorghe Iosif, judecat pentru crimă organizată și bancrută frauduloasă, și Carmen Marilena Popa, judecată pentru fals intelectual, au fost condamnați la doi ani de închisoare cu suspendare și interzicerea unor drepturi. Probele administrate de procurori au stabilit că inculpații controlau activitatea a câtorva zeci de firme – printre care Foresta Nehoiu SA, Foresta Transcom SRL, Best Wood Nehoiu SRL – care, în scopul ascunderii faptelor ilicite, simulau încheierea de contracte cu alte firme fantomă.
6 noiembrie 2010 – Directorul SRI, George Maior, declară, la TVR 1, că este „convins” că Omar Hayssam își va ispăși pedeapsa pe teritoriul României și, răspunzând unei întrebări, a spus că știe care este în prezent statutul acestuia în Siria, dar nu a făcut alte precizări.
10 noiembrie 2010 – România și Siria semnează Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Tratatul a fost semnat, la Cotroceni, de către ministrul român al Justiției, Cătălin Predoiu, și ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.
11 noiembrie 2010- Președintele sirian Bashar al-Assad, aflat în vizită la București, declară, într-un interviu pentru ziarul Adevărul, că Omar Hayssam se află la acel moment în închisorile siriene, menționând că după ce acesta își va ispăși condamnarea în Siria, cele două părți vor discuta despre ce urmează să se facă mai departe.
3 februarie 2011- Președintele Traian Băsescu semnează decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România și Republica Arabă Siriană privind extrădarea și a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la București la 10 noiembrie 2010.
8 februarie 2011- Președintele Traian Băsescu declară, la TVR, că Omar Hayssam este „bine-mersi”, nu mai are cancer, precizând că partea română știe unde se află acesta pentru că este subiect de discuție cu partea siriană.
Medicul Mircea Beuran, care l-a operat pe Hayssam, preciza, în ceea ce privește intervenția chirurgicală, că aceasta a fost filmată și s-au făcut teste ADN care au confirmat diagnosticul.
22 martie 2011- Ion Cazacu, avocatul care îl apăra pe Omar Hayssam în dosarul „Volvo”, declară că Hayssam este încarcerat într-o închisoare din Siria încă din 2008, el având de executat o pedeapsă de patru ani pentru infracțiuni la legea siguranței statului, și că are o adresă oficială în acest sens din partea statului sirian.
23 martie 2011- Guvernul aprobă proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernele României și Siriei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, document care reglementează procedura de căutare a persoanelor suspecte de infracțiuni. Proiectul a fost trimis Parlamentului spre adoptare.
31 august 2011- Ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea și transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată la comisiile Parlamentului, care considera că, în contextul de la acel moment, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii României. Președintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlățean, spunea că la nivelul Comisiei de politică externă a fost înghețată procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care „a recurs și recurge la acțiuni de reprimare violentă a propriei populații”. Corlățean s-ar fi referit la acordurile semnat în noiembrie 2010 la București, cu ocazia vizitei președintelui sirian, Bashar Al-Ass.
17 noiembrie 2011- Doris Mircea, purtător de cuvânt al MAE, declară că reprezentanții Ministerul Afacerilor Externe au susținut, la Senat, în lunile februarie și mai, ratificarea tratatului de extrădare cu Siria, precum și a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.
10 ianuarie 2012 – Omar Hayssam este pus oficial liber, din 9 ianuarie 2012, de către autoritățile siriene, care au informat că pedeapsa dată acestuia în 2008, de patru ani de închisoare pentru infracțiuni la legea siguranței statului, a fost executată. Avocatul care l-a apărat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, declara că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arăta că există o decizie de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducție, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată.
8 mai 2012 – Senatul adoptă proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România și Republica Arabă Siriană, semnat la București la 10 noiembrie 2010, document despre care șeful statului declara, în noiembrie 2011, că este necesar pentru aducerea în țară a lui Omar Hayssam.
9 mai 2012 – MAE precizează că tratatele încheiate cu Siria privind extrădarea, transferarea persoanelor condamnate și combaterea criminalății organizate nu sunt în vigoare, fiind necesară ratificarea și de către partea siriană.
31 mai 2012 – Titus Corlățean, la acel moment ministru al Justiției, declară, după ședința privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, că statul român, prin demersurile sale, a respectat partea sa de înțelegere privind acordul cu Siria, în timp ce acest stat, nu, pentru că nu l-a ratificat, tratatul vizând extrădarea lui Hayssam.
„Trebuie să țineți cont de un lucru peste care s-a trecut foarte ușor. România și-a făcut datoria și a ratificat acest acord. Din păcate, Siria nu l-a ratificat. Or, dacă nu e ratificat de Siria și nu intră în vigoare, nu ai cum să-l aplici”, a declarat atunci Titus Corlățean.
12 iunie 2012 – Președintele Traian Băsescu a promulgat legile pentru ratificarea tratatelor încheiate cu Siria privind extrădarea și transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate. Președintele Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate și decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România și Republica Arabă Siriană, semnate la București la 10 noiembrie 2010.
8 octombrie 2012 – Omar Hayssam este condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, pedeapsă care a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare. Pe de altă parte, Curtea de Apel Oradea a dispus achitarea celor doi frați ai omului de afaceri – Mukhles și Mahmoud – respectiv a armatorului sirian Mustafa Tartoussi, acuzați de înlesnirea ieșirii din țară a unei persoane cercetate pentru terorism.
23 noiembrie 2012 – Instanța supremă îl condamnă definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat că a înșelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, pe care le-a trimis în Siria și Egipt, la firmele controlate de el. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respinsca nefondate recursurile declarate de inculpați, menținând astfel decizia Tribunalului București, care i-a condamnat pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare, pe Omar Mohamad la 14 ani de închisoare și pe Quasim Essa tot la 16 ani de închisoare.
22 februarie 2013 – Directorul SRI George Maior declară că Omar Hayssam este încă în detenție în Siria, iar acordul de extrădare se va aplica indiferent de evoluțiile de la Damasc adăugând că o dată pentru aducerea acestuia în România nu poate fi indicată în acest moment, date fiind evenimentele. Directorul SRI preciza că acordul de extrădare cu Siria „va continua indiferent de evoluțiile regimului de acolo”.
19 martie 2013 – Instanța supremă respinge cererea de citare a lui Omar Hayssam în dosarul privind fuga lui din România, formulată de avocații care îi apără pe inculpații din această cauză. Avocații din dosarul în care Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar sunt judecați pentru înlesnirea ieșirii din țară a lui Omar Hayssam au cerut instanței supreme citarea în cauză a sirianului. Aceștia au motivat că Omar Hayssam a fost condamnat de instanța de fond în acest dosar, astfel că se impune prezența lui în fața instanței de recurs, pentru a-i fi adusă la cunoștință decizia de condamnare.
19 iulie 2013 – Omar Hayssam este predat Poliției Române, în cursul dimineții, potrivit purtătorului de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea.
– IGPR anunță că Omar Hayssam a fost dus într-un centru de reținere și arest preventiv al Poliției Române pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă și înșelăciune.
– Procurorii DIICOT solicită Tribunalului București arestarea preventivă a lui Omar Hayssam în dosarul în care este judecat pentru delapidare, instanța urmând să dezbată această cerere în 23 iulie.
– Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, pentru MEDIAFAX, că reținerea lui Omar Hayssam este indiscutabil un succes important al statului român, precizând că aducerea în țară a acestuia „s-a întâmplat datorită eforturilor făcute de președintele României, de instituțiile statului”.
– Premierul Victor Ponta afirmă că serviciile de informații și ministerele Apărării, de Externe, Interne și Justiție sunt instituțiile care au muncit pentru ca Hayssam să fie adus în România, a declarat premierul Ponta, arătând că el nu cunoaște și vreun rol al Președinției, dar adăugând imediat: „Ba da, a dat comunicatul de presă”.
El a mai afirmat că Președinția, Guvernul și Ministerul de Externe au avut o poziție comună privind menținerea reprezentanței diplomatice a României în Siria, dar a insistat că serviciile de informații și ministerele enumerate au lucrat efectiv pentru aducerea lui Hayssam.
Conform șefului Executivului, aducerea în țară a lui Omar Hayssam ar putea fi neplăcută mai ales pentru acele persoane care încă vorbesc în somn și au căzut din pat „astăzi dimineață”, Vasile Blaga era cel care conducea Ministerul de Interne în 2006, când Hayssam a fugit din România.
– Fostul procuror general al României Ilie Botoș, care a părăsit funcția după plecarea din România a lui Omar Hayssam, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, comentând aducerea în țară a acestuia, că se bucură că instituțiile statului și-au făcut datoria și că se reintră în legalitate.
– Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de Externe în perioada scandalului Hayssam, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, comentând reținerea lui Omar Hayssam, că acest caz e exemplar pentru modul în care clasa politică a devenit complice la devalizarea industriei, menționând că Justiția funcționează și că este mândru de cei din SIE.
– Profesorul Mircea Beuran, șeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgență Floreasca, cel care l-a operat pe Hayssam, a spus că aducerea în țară a lui Omar Hayssam este un lucru foarte bun pentru medicină, este dovada că doctorii și-au făcut datoria și că medicina românească este foarte bună.
– Fostul șef al DGIPI Virgil Ardelean, care și-a dat demisia în 2006, în urma scandalului privind fuga lui Omar Hayssam din România, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că nu știe dacă sirianul a fost într-adevăr adus în România, arătând că nu vrea să facă niciun comentariu pe această temă.
„Nici nu știu dacă Omar Hayssam a fost adus în România. Eu sunt demult plecat din București și nu mai am nicio legătură cu probleme de acest gen”, a spus Virgil Ardelean.
– Marie Jeanne Ion, unul dintre jurnaliștii răpiți în Irak în 2005, a declarat, exclusiv pentru MEDIAFAX, că aducerea lui Omar Hayssam este „doar un pas normal” într-o societate civilizată, adăugând: „Îmi aduc aminte cum era să mor, așa că aș cam vrea să știu de ce am ajuns în situația respectivă”.
– Ovidiu Ohanesian, din grupul jurnaliștilor răpiți în 2005 la Bagdad, a declarat, pentru MEDIAFAX, că este surprins de aducerea în țară a lui Omar Hayssam și că rămâne de văzut dacă acesta va vorbi, pentru că are foarte multe de spus, despre răpiri, „oameni politici mânjiți”, terorism.
– Cel de-al treilea jurnalist răpit, Sorin Mișcoci, a declarat, pentru MEDIAFAX, că era convins că Omar Hayssam va fi adus în țară, „pentru că președintele a promis”, precizând că așteaptă să vadă ce are de spus sirianul despre răpire și despre cine l-a ajutat să plece din România.
– Președintele Traian Băsescu a susținut o declarația de presă în care a precizat că nu confirmă că Hayssam a fost preluat din Siria, nici că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române și nici că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare.
Tot șeful statului a spus, răspunzând unei întrebări privind locul de unde a fost adus Hayssam, că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, adăugând: „Cum să vă spun, când România a efectuat o operațiune neautorizată pe teritoriul altui stat”.
Băsescu a mai afirmat, referindu-se la comunicatul de presă emis de către Administrația prezidențială cu privire la aducerea în țară a lui Omar Hayssam, că acesta a fost difuzat de către Președinție pentru că era vorba despre un condamnat la terorism.
De asemenea, Traian Băsescu a mai declarat că Omar Hayssam ar trebui să colaboreze cu justiția, deoarece cele trei pedepse ale sale pot însemna chiar și 25 de ani de închisoare, ceea ce e „mult prea mult” pentru vârsta sirianului.
