Omar Hayssam este vizat și într-un dosar de la DNA, privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a arătat, vineri, într-un răspuns trimis la solicitarea agențeii MEDIAFAX, că în cadrul procedurii de privatizare a fostei Întreprinderi de Piese Radio și Semiconductor (IPRS) Băneasa au fost depuse mai multe înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a unei firme reprezentate de Omar Hayssam, actele fiind necesare pentru a participa la privatizarea IPRS Băneasa.
„Având în vedere stadiul anchetei, în acest moment, informații suplimentare nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”, a precizat DNA.
IPRS Băneasa a fost înființată în 1962. În septembrie 2003, pachetul majoritar de 51,4 acțiuni al întreprinderii a fost cumpărat de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de omul de afaceri Omar Hayssam, iar ulterior IPRS Băneasa și-a încetat activitatea.
Omar Hayssam a fost condamnat definitiv în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”, sirianul fiind judecat în alte două dosare, pentru fuga din România și pentru delapidare. În cele cinci dosare anchetele au fost făcute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 și condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare. Hayssam a primit pedeapsa pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.
Într-un alt dosar, cunoscut ca „Volvo”, în 26 mai 2010, Omar Hayssam și cei doi asociați ai săi, Quasim Essa și Mohamad Omar, au fost condamnați de Tribunalul București la 16 și, respectiv, 14 ani de închisoare pentru înșelarea mai multor firme de leasing. Aceștia au fost acuzați că au înșelat firmele de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria și Egipt.
Sentința a fost atacată la Curtea de Apel București, care a menținut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocații celor trei au contestat decizia Curții de Apel București la instanța supremă, care în 22 noiembrie 2012 a dat o decizie definitivă în acest dosar, menținând condamnările dispuse de instanțele inferioare.
Omar Hayssam mai are o condamnare definitivă, de trei ani de închisoare pentru fraudă, în dosarul „Foresta Nehoiu, dispusă în 29 iunie de instanța supremă. Instanțele inferioare dispuseseră achitarea inculpaților din acest dosar.
Omar Hayssam a fost acuzat că a încheiat contractul de privatizare a societății Foresta SA Nehoiu (județul Buzău) și apoi, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație și împreună cu Gheorghe Iosif, vicepreședinte al Consiliului, a dispus, în octombrie 2001-iulie 2004, vânzarea activelor societății, mai ales terenuri.
Mohamad Omar și El Assal Emil Raja au fost condamnați la doi ani de închisoare cu executare, iar Gheorghe Iosif, judecat pentru crimă organizată și bancrută frauduloasă, și Carmen Marilena Popa, judecată pentru fals intelectual, au fost condamnați la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și interzicerea unor drepturi, respectiv șase luni de închisoare cu suspendare.
Omar Hayssam a mai fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un alt dosar, în 2 octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, de cumnatul său, Mihai Nasture și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare.
Dosarul se judecă la Tribunalul București și are următorul termen la 23 iulie.
Purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Nadina Spînu, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracțiunile de care este acuzat.
Nadina Spînu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare din cauză că Hayssam nu a fost prezent și nu a putut fi citat corespunzător. Ea a precizat că la termenul din 23, când cel mai probabil și Hayssam va fi prezent la proces, se va putea lua în discuție această cerere.
Omar Hayssam este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.
În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați.
Condamnarea dispusă în cazul lui Omar Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.
Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.
Potrivit Codului de procedură openală, în cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată, la cererea condamnatului, de către instanța care a judecat în primă fază.
Omar Hayssam a fost condamnat în lipsă în cele trei dosare, el fugind din țară în iunie 2006, în timp ce era judecat în dosarul privind răpirea lui Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian.
Omar Hayssam a fost predat Poliției Române, vineri dimineață, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea, precizând ulterior că acesta se află în arestul Poliției, fiind predat polițiștilor la ora 6.40.
Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a declarat că Omar Hayssam a fost dus în Arestul Poliției Capitalei, precizând că nu poate da amănunte privind operațiunea de aducere în țară a sirianului și nici de unde a fost adus acesta.
În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.
În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.
La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.
Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.
