Omagiere “Ion Irimescu – 109”

Sâmbătă, 25 februarie, la ora 11.00, vor începe la Fălticeni manifestările prilejuite de împlinirea a 109 ani de la nașterea maestrului Ion Irimescu. În biserica de la Oprișeni, unde pictura este realizată de maestru în anii studenției sale, va avea loc o slujbă religioasă oficiată de preotul paroh al Bisericii Sfinții Voievozi Oprișeni, Camil Dăscălașu, și de alți preoți din protopopiatul Fălticeni.
După slujba parastasului, cei prezenți se vor reculege la mormântul maestrului din Cimitirul Oprișeni. Maestrul Ion Irimescu a încetat din viață în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuința sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.
Manifestările, organizate la Fălticeni sub genericul “La Fălticeni, mereu cu Irimescu”, vor continua, începând cu ora 13.00, în sala de festivități „Pictor Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, unde, după evocarea “Ion Irimescu” realizată de muzeografa Gabriela Curtui va avea loc lansarea cărții “Povești cu zăpezi trecătoare și ghiocei nemuritori”, semnată de jurnalista și scriitoarea Doina Cernica. Tot la sala „Pictor Aurel Băeșu”, va fi vernisată expoziția de icoane a pictorului fălticenean Ioan Șoldănescu și va avea loc un concert cameral susținut de corul “Academica” din Câmpulung Moldovenesc.
A lăsat în urmă sute de sculpturi și mii de desene
Ion Irimescu (n. 27 februarie 1903, Fălticeni – d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost sculptor și membru al Academiei Române, un artist, care a lăsat în urmă sute de sculpturi și mii de desene, cele mai multe dintre ele adăpostite la Muzeul “Ion Irimescu” din Fălticeni, deschis în 1975.
După absolvirea școlii primare din Fălticeni, urmează cursul secundar la Liceul “Nicu Gane” din același oraș. Între 1924 și 1928 este student al Școlii Naționale de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca profesori de sculptură pe Dimitrie Paciurea și Oscar Han. În anul 1928, la absolvirea academiei, are loc debutul său la Expoziția de Pictură și Sculptură din București. În 1930, obținând o bursă de studii a școlii române din Fontenay-aux-Roses, pleacă la Paris și se înscrie la Académie de la Grande Chaumière, unde lucrează sub îndrumarea profesorului Joseph Bernard. În 1932 i se acordă Mențiunea de onoare a Societății artiștilor francezi, pentru lucrarea Autoportret, expusă la Salonul de primăvară de la Paris.
Din 1933, anul întoarcerii în România, Ion Irimescu participă la toate expozițiile organizate, atât în țară cât și în străinătate. În 1940 este numit profesor la Academia de Belle Arte din Iași, mai târziu (1950) la Cluj, iar din 1966 funcționează ca profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. La sfârșitul vieții, s-a retras la Fălticeni, locuind chiar în incinta muzeului.
Ion Irimescu a trăit 102 ani și a fost al doilea artist român (după Cella Delavrancea), căruia Academia Română i-a sărbătorit centenarul în viață.