Președintele Camerei Deputaților, liberalul Bogdan Oletanu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că, din declarațiile președintelui Curții Constituționale rezultă că, în continuare, România nu va avea niciun ministru judecat, exprimându-și speranța ca aceste declarații să fie doar o „scăpare”.
„Nu o să avem niciun ministru judecat, în continuare. Cam asta înseamnă declarațiile domnului Vida și eu sper să fie doar o scăpare și să nu se transforme într-o decizie a CCR”, a susținut Olteanu.
Președintele Camerei a spus că, potrivit declarațiilor președintelui Curții Constituționale (CCR), Ioan Vida, Norica Nicolai ar fi trebuit să fie numită ministru al Justiției de către Traian Băsescu.
„Dacă Curtea decide că nu se aplică decizia pentru cei patru miniștri, asta înseamnă că doamna Norica Nicolai trebuia să fie ministrul Justiției, pentru că decizia prin care președintelui i s-a permis să refuze o singură dată miniștrii n-ar fi trebuit să se aplice la cazul în speță. Deci președintele ar fi obligat să semenze conform mai vechii decizii a CCR”, a spus Olteanu.
El a precizat că, dacă CCR va decide ceea ce a spus Vida, respectiv că, în cazul unui conflict de constituționalitate, decizia nu se aplică în cazul respectiv, practic se elimină instituția conflictului de constituționalitate.
„Dacă suntem în conflict, dacă avem un blocaj instituțional, nu ne vom mai duce la Curte, pentru că Curtea nu va rezolva blocajul, ci va spune pentru altă dată ce o să se întâmple”, a spus Bogdan Olteanu.
Liberalul și-a exprimat dorința ca ÎCCJ să nu țină cont de declarațiile președintelui CCR și să își mențină punctul său de vedere, acela de a retrimite dosarul la procuror în cazul lipsei cererii de începere a urmării penale din partea Parlamentului.
„Există deja o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Curte care nu este supusă și nu trebui să țină cont de părerile judecătorului Ioan Vida, decizie prin care s-a stabilit că dacă un dosar nu cuprinde cererea de începere a urmăririi penale din partea organismului competent, în cazul acesta Parlamentul, dosarul se returnează procurorului pentru a se reface urmărirea penală. Dacă vrem ca în continuare niciun ministru să nu ajungă vreodată în Justiție, nu ne rămâne decât să urmăm ceea ce spune domnul Vida: trimitem dosarele în Justiție fără aprobarea Camerei. Dar există o foarte mare probabilitatea ca ÎCCJ să-și păstreze punctul de vedere și să nu accepte dosarele spre judecare, ci să le trimită înapoi procurorilor”, a mai declarat Olteanu.
Curtea Constituțională (CC) a constatat, în 10 martie, existența unui conflict juridic între Ministerul Public și Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor și foștilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor.
Potrivit Curții, în aplicarea dispozițiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituție, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor și care la data sesizării, au și calitatea de deputat sau senator.
În aplicarea dispozițiilor articolului 109 din Constituție, Ministerul Public va sesiza președintele, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului care, la data sesizării, nu au și calitatea de parlamentar.
„Întreaga argumentație reținută în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă și general obligatorie. Înainte de publicare, aceasta se comunică Președintelui României, celor două Camere ale Parlamentului, Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii”, arăta Curtea.
Până sâmbătă, decizia Curții Constituționale nu a fost făcută publică pe site-ul instituției și nici publicată în Monitorul Oficial, astfel că motivarea judecătorilor nu este cunoscută.
Publicarea deciziei este așteptată pentru a se vedea ce procedură trebuie urmată în cazul demnitarilor care dețin mandate de senator sau deputat.
