Olanda se va opune chiar și aderării parțiale a României și Bulgariei la Schengen, a anunțat vineri purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigrației, citată de AFP.
„S-a decis în Guvern că vom continua să ne opunem intrării României și Bulgariei”, a declarat pentru AFP Elaine de Boer, purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigrației, Gerd Leers.
„Nu vom aproba nici măcar intrarea parțială”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
„Guvernul a spus că nu vrea în nici o manieră ca (spațiul Schengen-n.r.) să fie deschis și, prin urmare, nu vom aproba nici măcar intrarea parțială” a României și Bulgariei, a subliniat ea.
„În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
O reuniune a miniștrilor de Interne ai Uniunii Europene este prevăzută joi la Bruxelles. Sofia și Bucureștiul vor să adere la Schengen înainte de sfârșitul anului, însă acordul tuturor statelor membre este necesar pentru integrarea altor țări.
Franța, Germania și Olanda s-au opus în primăvară integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, cerând consolidarea luptei împotriva corupției.
În iunie, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, a evocat o aderare în două etape, cu deschiderea în toamnă (2011) a frontierelor aeriene apoi, în 2012, a frontierelor terestre, cu prezența ofițerilor și polițiștilor de frontieră din alte state.
Baconschi: Decizia Olandei, dovadă că regulile UE sunt ignorate din calcule politice interne
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, se declară dezamăgit de poziția Guvernului de la Haga privind aderarea României la Schengen, precizând că este vorba despre „o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne”.
„Poziția adoptată de Guvernul de la Haga ne dezamăgește, deși nu ne surprinde, în condițiile în care supraviețuirea sa politică depinde de sprijinul partidului populist și antiimigraționist PVV. Din păcate, este o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne”, precizează ministrul, într-o declarație remisă MEDIAFAX.
„De altfel, acest partid este cel care a forțat Guvernul de la Haga să introducă condiționalități – aș zice mai degrabă pretexte – care nu au legătură cu procesul efectiv de aderare la Schengen, ci cu temerile interne, nejustificate și alimentate artificial, legate de așa-zisele fluxuri imigraționiste”, mai spune ministrul.
El adaugă că este totuși surprinzător din partea unui vechi stat membru ca Olanda refuzul de a identifica soluții de compromis și invocarea de argumente subiective, pur politice, care desconsideră setul de criterii obiective specifice procesului de aderare la spațiul Schengen.
Ministrul reamintește că decizia de extindere a Schengen trebuie luată cu unanimitatea membrilor actuali ai Spațiului și spune că se așteaptă ca discuțiile din Consiliul JAI, la 22 septembrie, să dovedească faptul că „marea majoritate a statelor membre sunt în favoarea extinderii Schengen cu România și Bulgaria”.
„Vom continua să lucrăm cu toți partenerii UE, ca să folosim cât mai bine momentele politice din perioada imediat următoare pentru întrunirea unui vot favorabil privind extinderea Schengen. Nu se pune problema dacă România va deveni membru Schengen, ci la ce moment vom ridica controalele pe frontierele interne”, mai spune el.
Ministrul precizează că în istoria UE au mai existat perioade îndelungate de amânare a aderării complete a unui stat membru la Schengen. „Astfel, deși Italia a semnat Acordul Schengen în 1990, Grecia în 1992, iar Austria în 1995, Italia și Austria au aderat complet în 1997, iar Grecia de abia în 2000. Argumentele întârzierii au fost tot de natură preponderent politică și au mizat tot pe îngrijorări care țin de impactul menționatelor trei țări la Schengen din perspectiva efectului potențial asupra securității interne în spațiu”, explică ministrul.
„În concluzie, evoluăm într-un context complicat pentru UE. Continuăm să ne pledăm cauza și să îi convingem și pe cei mai reticenți”, a concluzionat Baconschi.
