Oglindă, oglinjoară, cine e cel mai corupt din țară?



Trăim zile în care MCV-ul se arată a fi mai util decât oricând. La ce discordie au lansat cele două ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea Codului Penal, la ce amploare a luat subiectul, Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene este absolut justificat. Și cred că toată lumea ar trebui să fie de acord cu asta, atâta vreme cât toată lumea, indiferent de tabăra în care se poziționează, dorește o justiție corectă și echilibrată. Ce poate fi mai potrivit într-un meci cu miză decât un arbitru? Un alt lucru cu care cred că suntem cu toții de acord este că România a făcut progrese în ultimii ani în domeniul justiției. Și dacă cineva are dubii, raportul Transparency International ne lămurește. La nivel european, suntem pe locul 24 din 28, după indicele de percepție a corupției, după ce altă dată ocupam și ultima poziție în clasament. Țări precum Italia, Grecia și Bulgaria au punctaje mai mici decât România, și asta nu doar pentru că alții sunt mai corupți, ci și pentru că măsurile de luptă anticorupție din țara noastră sunt mai eficiente. La nivel mondial, România se află pe locul 57 în raportul privind indicele de percepție a corupției, cu 48 de puncte din maxim 100. Așa bine cum stăm, suntem însă departe de o societate spre care, cel puțin teoretic și declarativ, tindem. Pe primele locuri în lume se situează Danemarca și Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de celelalte țări nordice și alte state europene. Descurajant este faptul că nici premianții nu mai sunt ce-au fost. Dacă altă dată se atingeau niveluri de 98 de puncte, azi abia au ajuns la 90. Cu alte cuvinte, balanța generală se înclină înspre ceea ce nu ne dorim, ori tocmai asta ar trebui să ne motiveze și mai tare, să ne sporească vigilența – personală și instituțională. Documentul Transparency International conține și argumente: rezultatele României se datorează măsurilor de combatere sau de sancționare a corupției, dar și eforturilor societății civile ale cărei contribuții sunt substanțiale. În aceeași zi vine și confirmarea dintr-o direcție oficială, a cărei necesitate am demonstrat-o mai sus. Raportul Comisiei Europene elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare însuși ne arată că România e pe calea cea bună. Iar dacă nici cifrele oficiale, nici sondajele asociațiilor care cu asta se ocupă – prevenirea și combaterea fenomenului corupției – nu vă sunt suficiente, vă propun o analiză personală, în fața oglinzii, cu sinceritate. Încercați, e terapeutic!



Recomandări

Președintele CJ Suceava anunță începerea celei mai ample modernizări din istoria Aeroportului „Ștefan cel Mare”

Consiliul Judeţean va construi un terminal nou, cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați
Consiliul Judeţean va construi un terminal nou, cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Medalii de aur și argint pentru cercetători USV, la International Invention & Trade Expo – ITE Londra

Medalii de aur și argint pentru cercetători USV, la International Invention & Trade Expo – ITE Londra
Medalii de aur și argint pentru cercetători USV, la International Invention & Trade Expo – ITE Londra

La Fălticeni, „O lume mai curată, o lume mai bună” – o lecție de ecologie, solidaritate și speranță

La Fălticeni, „O lume mai curată, o lume mai bună” – o lecție de ecologie, solidaritate și speranță
La Fălticeni, „O lume mai curată, o lume mai bună” – o lecție de ecologie, solidaritate și speranță

41% dintre adolescenți au consumat alcool în ultima lună, iar un sfert dintre ei au accesat jocuri de noroc

41% dintre adolescenți au consumat alcool în ultima lună, iar un sfert dintre ei au accesat jocuri de noroc
41% dintre adolescenți au consumat alcool în ultima lună, iar un sfert dintre ei au accesat jocuri de noroc