Oglindă, oglinjoară, care-i cea mai bună din țară?

Aproape sigur dumneavoastră știți răspunsul și în ce ne privește pe noi, dar eu trebuie să mă limitez la Anglia, care a acordat titlul de campioană la potou. Se vede treaba că magia lui Liverpool nu lucrează prin intermediari, Brighton nefiind în stare s-o încurce pe City. Băieții lui Guardiola nici n-au apucat să simtă panica, ei egalând instantaneu și securizând apoi rezultatul. Care spune așa: patru echipe englezești domină competițiile europene, dar acasă la ele e una încă mai fățoasă, mai valoroasă, chiar dacă… mai devreme acasă! Liverpool, victorioasă și ea pentru a rotunji cel mai bun sezon din istorie, mai are finala Ligii Campionilor pentru a nu rămâne din respectivul sezon doar cu impresia artistică. E drept, cu acea impresie artistică nu ar rămâne numai Liverpool, ci și noi, cu toții. Mă întorc puțin la ea, căci data trecută nu mi-a ajuns spațiul pentru o comparație între Alisson Becker și ter Stegen. Când, în meciul tur, ter Stegen păstrase poarta intactă, spuneam că a fost ajutat din toate părțile s-o facă. În replică, Alisson a făcut același lucru la retur, dar fără ceea ce numim îndeobște șansă. A rezolvat impecabil trei situații de unu-la-unu, plus cea a lui Messi, dar care nu era de luat, argentinianul șutând necaracteristic, în orb. Dar ter Stegen? I s-a întors norocul, luând patru, din care doar unul imparabil (Wijnaldum, cu capul). Golul lui Origi, deși pe respingere, nu cred că i se poate imputa, el făcându-și datoria inițial, în fază critică. Apoi are ghinion încă și mai mare la reluarea lui Wijnaldum, care îl prinde pe tranziție, astfel încât încearcă să apere cu mâna din apropierea piciorului, mingea se duce în pământ, îl lovește în spate și intră. Și pe Alisson l-a depășit mingea în mod similar la șutul lui Alba, dar el era ieșit, astfel că a avut spațiul necesar să se întoarcă și s-o potolească. În fine, la cornerul ăla de poveste, inspirația subită a lui Arnold a fost posibilă fiindcă antrenorul le acordă încredere, le dă voie să improvizeze. Iar Pique a luat freză, n-a putut să scoată de pe linie precum Rakitic în tur. Dacă ar fi făcut-o, atunci cornerul ăla s-ar fi pierdut în decor, ca o găselniță, ca un epigon al vestitei scheme de acum 10 ani a lui Rooney și Giggs!