Sâmbătă și duminică, în Piața „Nada Florilor” din municipiul Fălticeni s-a desfășurat ediția a VIII-a a Târgului Mărului. La expoziția cu vânzare de fructe au participat 20 de pomicultori din zona Fălticeni, cumpărătorii putând alege cele mai frumoase fructe din peste zece soiuri de mere expuse pentru comercializare. Soiuri cum ar fi Ionathan, Ionared, Delicios auriu (Golden delicious), Idared, Florina, Rădășeni au putut fi achiziționate la prețuri între 1,5 și 2 lei pe kilogram, în cazul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, și între 1,5 și 3 lei în cazul Asociației pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni. Merele pentru vânzare au fost așezate în containere sau ambalate în saci de 8-9 kilograme și 15-17 kilograme.
În piața civică, pe lângă fructele pomicultorilor și-au expus produsele un distribuitor de utilaje agricole, unul de substanțe folosite în întreținerea culturilor, dar și producători de produse obținute prin prelucrarea laptelui și a cărnii, meșteri populari, apicultori, producători de flori și arbuști ornamentali, distribuitori de vinuri.
Imediat după deschiderea târgului, primarul Vasile Tofan ne-a declarat că “Este o zi mare pentru pomicultori, o zi mare pentru fălticeneni. De la an la an numărul pomicultorilor care participă la această manifestare a crescut, anul acesta participând 20 de proprietari de livezi. Un fapt îmbucurător este că din ce în ce mai multe exploatații private reușesc să facă performanță după o tehnologie de nivel european. Un alt lucru îmbucurător este acela că Stațiunea Pomicolă de la Fălticeni a reușit, ușor, ușor, să iasă din situația în care se afla și în câțiva ani de zile își va redobândi rolul pe care l-a avut în ceea ce înseamnă cultura mărului în zona de nord a Moldovei”.
„Întâlnirea pomicultorilor” are o vechime de peste 80 de ani
De la dr. ing. Gheorghe Iacobuță, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Fălticeni, am aflat că Târgul Mărului este un târg cu tradiție. „Într-o revistă din 1936, numită Acțiunea Pomicolă, care a fost editată de un pomicultor din zona noastră, învățătorul Vasile Lovinescu Rădășeni, s-a consemnat că în acel an s-a ținut a treia ediție a Festivalului Mărului. Dacă ne gândim că cel puțin două ediții au fost înainte și festivalul se organiza din doi în doi ani, tradiția acestei întâlniri a pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni a început din 1930. Putem vorbi de o tradiție de peste 80 de ani. Tradiția este aproape de vârsta stațiunii, care anul acesta are 72 de ani de existență”, a spus Gheorghe Iacobuță.
Ediția a VIII-a a Târgului Mărului a fost inaugurată oficial de Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Tofan, primarul municipiului Fălticeni, deputatul Ioan Bălan, reprezentanții conducerilor Direcției Agricole Suceava și APIA Suceava, care au vizitat expoziția de fructe și standul APIA. Pe parcursul vizitei expoziției de fructe s-au purtat discuții cu producătorii și s-au căutat soluții la problemele ridicate de aceștia. Dacă în anii din urmă valorificarea fructelor era principala problemă, în acest an, chiar dacă merele produse în livezile românești nu se găsesc în marketuri, acestea se vor putea achiziționa de la comercianții de fructe din aprozarele de cartier sau din piețe. Așa cum am aflat de la Mircea Costișevschi, președintele Asociației pomicultorilor din bazinul pomicol Fălticeni, pe lângă contractele comerciale încheiate deja, în prima zi de târg, s-au purtat discuții avansate cu reprezentanții unei firme din județul Ilfov, care doresc să cumpere mere de la Fălticeni, rămânând de stabilit în următoarele zile detaliile privind livrarea fructelor.
Pomicultorii au nevoie de subvenții pentru a înființa și întreține noile culturi
Principala problemă a pomicultorilor sunt subvențiile pentru înființarea noilor livezi și prețul motorinei utilizate pentru lucrările agricole.
Ciprian Onea produce pe o suprafață de 50 de hectare de livadă șapte soiuri de mere, Pinova, Golden, Ionagold, Ionathan, Golden delicios, Starkrimson, Generos. El ne-a explicat că „Înființarea noilor livezi întâmpină probleme. Subvenția este zero, la livadă este ca la pășune, nici măcar nu avem aceeași subvenție ca la cultura mare. Avem cea mai mică subvenție din agricultură. Am înființat zece hectare de livadă cu pomi aduși din Olanda, le merge foarte bine. Dăm din umeri și plantăm în continuare. Costurile cu întreținerea unui hectar de livadă s-au situat în acest an la 70 – 80 de milioane de lei vechi. În urma vânzării merelor cam ieșim chit, cheltuielile sunt mari, motorina este scumpă, nu este subvenționată, are același preț fie că o pui la tractor sau la autoturism. Este greu”.
Gheorghe Iacobuță, directorul (SCDP) Fălticeni, a precizat, însă, că problema reconversiei pentru pomicultură trebuie făcută la fel ca în viticultură, multe plantații fiind îmbătrânite: „Pentru a schimba generațiile bătrâne de viță-de-vie există subvenții. La fel ar trebui să fie și în pomicultură. Sunt soiuri vechi, neadecvate, cu producție mică, care necesită un număr mare de tratamente. Cu atât mai mult se impune o subvenție pentru regenerarea livezilor. Sunt livezi care au dispărut, pentru că nu au fost replantate, perioada de viață a unei livezi fiind de 25 de ani”.
La rândul său, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a spus că „am cerut același lucru și pentru livezile de măr, pentru că noi suntem importatori de mere. Să primim subvenții de la Uniunea Europeană, să schimbăm livezile bătrâne cu cele tinere, cu generația nouă. Ministerul Agriculturii nu mai poate acorda subvenții pentru înființarea livezilor, acestea trebuie acordate prin mecanismele financiare ale Uniunii Europene”.
Mărul a devenit un simbol al produselor din Bucovina
Continuarea organizării Târgului Mărului, după un an de întrerupere, a fost apreciată și de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur. Colaborarea dintre pomicultorii din Fălticeni cu Consiliul Județean a început odată cu înființarea Asociație „Produs în Bucovina”, în 2009. Mai mult decât atât, din această toamnă, SCDP Fălticeni va livra aproximativ 700 de tone de mere elevilor din județele Suceava și Iași în cadrul Programului guvernamental lapte – corn – măr.
„Așa cum i-am obișnuit pe locuitorii din zona Fălticeniului, toamna târziu când se termină de recoltat mărul aici se organizează târgul de mere. Aș spune că mărul a devenit un simbol al produselor din Bucovina. Săptămâna viitoare vom fi prezenți din nou la București cu produsele din Bucovina, vom merge în parcul Titan și încercăm să găsim și alte piețe de desfacere. Este un lucru îmbucurător și aș dori ca mai mulți tineri să înființeze culturi de măr”, a spus Gheorghe Flutur.
Câinele, cel mai bun paznic al livezilor
Târgul Mărului a mai inclus și un amplu program artistic în cadrul căruia au evoluat pe scena din Piața „Nada Florilor” ansamblurile folclorice ale Clubului Copiilor Fălticeni conduse de prof. Maria Tanasă și înv. Gheorghe Popa, Ansamblul Folcloric “Trandafirul” al Centrului Cultural “Grigore Vasiliu Birlic” și Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” Suceava.
Pentru prima oară la Fălticeni a fost organizată și o expoziție canină. Clubul Național Bucovina al crescătorilor și proprietarilor de câini de rasă ciobănesc românesc de Bucovina a adus în urbea de pe Șomuz cele mai frumoase exemplare din rasa ciobănesc românesc. Albi, pătați cu negru sau mai mult negri decât albi, cei zece „blănoși” i-au atras pe vizitatori fie că au fost copii sau vârstnici. La final, câinii au defilat prin fața scenei, prezentările fiind făcute de dr. Constantin Viorel Gașpar, președintele Clubului Național „Bucovina” al Crescătorilor și Proprietarilor de Câini de Rasă.
Legătura dintre câini și pomicultori a fost făcută chiar de Mircea Costișevschi, președintele Asociației pomicultorilor din bazinul Fălticeni, care a precizat că între pomicultori și câini există o strânsă legătură, câinii păzind zi și noapte livezile mai bine decât paznicii.
