Unul dintre cele mai discutate subiecte în ultimii 11 ani este cu siguranță retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de pădure de pe raza județului Suceava către Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.
Lupta în instanță pentru cea mai mare retrocedare din istoria țării este departe de a fi finalizată, iar între timp s-au aruncat de-o parte și de alta fel de fel de acuzații menite să discrediteze tabăra adversă, fie ea în reverendă, la costum ori în haine verzi de silvicultor.
Și, până la urmă, ce s-ar întâmpla dacă Biserica ar primi cele 167.000 de hectare de pădure?
Șef de ocol la 29 de ani
Dintre cele cinci ocoale silvice private de pe raza județului, Ocolul Silva -Bucovina administrează terenurile forestiere proprietate a unităților de cult.
Sediul ocolului este chiar în apropierea Mănăstirii „Sf. Ioan” din centrul municipiului Suceava, așa că, într-una din zilele trecute, ne-am propus să aflăm un răspuns la întrebarea de mai sus tocmai de la cei care administrează suprafețele de pădure deținute în prezent de unitățile de cult din județ.
De la intrare, ni s-a spus să îl căutăm pe Rareș Hrestic, șeful de ocol, fiindu-ne indicată și ușa la care să batem.
Spre surprinderea noastră, șeful de ocol este un tânăr în vârstă de 35 de ani.
Biroul său e plin de acte și ne mărturisește că am avut noroc că l-am găsit la sediu, fiind plecat cel puțin patru zile din săptămână, pe teren, de dimineața până seară.
În ciuda vârstei, Rareș Hrestic este un inginer silvic cu multă experiență. Licențiat în silvicultură și drept, cu studii postuniversitare în „Managementul resurselor forestiere” și cu stagii de pregătire la Centrul național de formare forestieră de la Nancy – Franța, Rareș Hrestic a participat la mai multe module, cu diferite teme de la îngrijirea culturilor forestiere la drept forestier, lectorii fiind specialiști în domeniu din Franța.
După terminarea Facultății de silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, a lucrat ca inspector silvic la mai multe instituții, printre care Inspectoratul Silvic Teritorial Iași, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Suceava și Garda Națională de Mediu – Inspecția Silvică Bacău, după care a condus Serviciul de protecție și pază a pădurilor la Direcția Fondului Forestier Suceava, structură în care ulterior a lucrat și ca inginer-șef.
Din 2006, a preluat conducerea Ocolului Silva-Bucovina și, an de an de atunci, structura a fost premiată inclusiv la nivel național pentru rezultatele obținute și pentru modul de administrare a fondului forestier pe care îl gestionează.
Aproximativ 10.225 de hectare de pădure, întinse pe raza a nouă localități
Discuția despre modul de administrare a fondului forestier am purtat-o în două etape, partea teoretică, în biroul șefului de acolo, iar partea practică, în teren, vizitând pădurile gestionate de structura condusă de Rareș Hrestic.
„Adevăratul meu birou e în pădure”, zâmbește tânărul șef de ocol.
Pentru început, câteva date tehnice, ne introduce Rareș Hrestic în structura de organizare a ocolului: „S-a înființat în 2006, din necesitatea Bisericii de a administra unitar suprafețele de teren forestier ale unităților de cult. Cu acordul Înalt Preasfințitului Pimen au fost înființate la nivelul Protopopiatelor Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc două asociații ale unităților de cult ortodoxe proprietare de păduri, asociații care au creat ulterior Ocolul Silvic Silva-Bucovina ca entitate juridică distinctă. Structura este aceeași ca la orice ocol silvic, împărțită în districte și cantoane, cu birouri la nivelul centralei ocolului: birou fond forestier, birou paza pădurilor, PSI, regenerarea și protecția pădurilor, producție și mecanizare, birou de contabilitate, birou normare-personal și un oficiu juridic”.
În cadrul ocolului, lucrează silvicultori cu experiență, care au trecut pe la Direcția Silvică Suceava, ITRSV sau societăți de amenajare forestieră.
În prezent, Silva-Bucovina administrează nu mai puțin de 10.224, 9 de hectare, întinse pe patru districte și nu mai puțin de 12 cantoane silvice.
Dintre acestea, 8.436 de hectare sunt ale unităților de cult din județ, pe raza localităților Stulpicani, Ostra, Vatra Moldoviței, Moldovița, Sucevița, Iacobeni și Vatra Dornei
În urmă cu aproximativ un an, reprezentanții Liceului Teoretic „Anastasie Bașotă” din județul Botoșani, unitatea de învățământ cu cea mai mare suprafață de pădure din țară (1.787 de hectare), le-au cerut celor de la Silva-Bucovina să le administreze pădurile și să le preia de la Ocolul Dorohoi al Regiei Naționale a Pădurilor. De altfel, la nivelul ocolului există și alte solicitări de la proprietari privați pentru preluarea în administrare, și care sunt în analiză.
În total, Ocolul Silva-Bucovina gestionează în prezent terenuri forestiere pe raza a nouă localități, opt comune și un oraș.
De la înființare în prezent, unitatea silvică a încheiat contracte cu aproximativ 50 de agenți economici locali care au exploatat masă lemnoasă, societăți care la rândul lor contribuie la activitatea economică a județului.
Acțiuni filantropice numeroase
Din totalul materialului lemnos exploatat în cursul unui an de pe raza Ocolului Silva-Bucovina, o parte este folosită în activitățile filantropice ale Bisericii.
O cantitate semnificativă de lemn de foc, vorbim de sute de metri cubi, pleacă anual la căminele de copii și bătrâni păstorite de Arhiepiscopie (Căminul de copii de la Dolhasca, Căminul de bătrâni de la Bogdănești, Căminul de bătrâni de la Buciumeni –Fălticeni, Căminul „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava).
Materialul lemnos este folosit și la construcția locuințelor persoanelor afectate de calamități, un exemplu fiind cel trimis, tot în scop umanitar, și la Cornu Luncii, pentru reconstruirea celor șase case distruse în urma unui puternic incendiu izbucnit spre sfârșitul lunii august a acestui an.
„Acțiunile filantropice realizate din fondurile obținute de Ocolul Silva-Bucovina sunt numeroase, de la ajutorarea sinistraților la suportarea cheltuielilor legate de activități culturale sau în anumite cazuri sociale care necesitau așa ceva”, a completat reprezentantul ocolului.
Lemnul exploatat din pădurile ocolului Bisericii este folosit și pentru încălzirea lăcașurilor de cult, iar pentru locuitorii din zonele periferice ale localităților pe raza cărora se află pădurile administrate de cei de la Silva Bucovina s-au creat prețuri sociale, prețuri mai mult decât accesibile pentru ca sătenii să-și poată achiziționa lemn de construcție și pentru încălzirea locuințelor.
Nu în ultimul rând, ne explică șeful de ocol, lemn de foc este asigurat și văduvelor și pensionarilor vitregiți de soartă din zonele respective.
Impozitele plătite, de peste 22 de miliarde de lei vechi
Venitul obținut de Silva-Bucovina este distribuit de cele două asociații ale Protopopiatelor Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc celor 284 de parohii, pentru plata utilităților ori a materialelor necesare unor viitoare construcții.
„Activitatea noastră este total transparentă și lucrul acesta este relevant prin impozitele pe care le plătim și obligațiile pe care ni le-am asumat față de stat. Vorbim aici de peste 22 de miliarde de lei vechi plătite de la înființare, în 2006, până în prezent”, adaugă Rareș Hrestic.
Trebuie ținut cont și de faptul că în activitățile silvice ale ocolului sunt angrenați și o parte dintre locuitorii zonelor pe raza căruia se regăsesc pădurile administrate, anual fiind create locuri de muncă cu caracter permanent și sezonier.
„Împădurirea înseamnă o investiție, în pădure, dar și în viitorul nostru”
În pepinierele cantonale de pe raza Ocolului Silva-Bucovina se produc peste 250.000 de puieți de molid, brad, paltin și larice, cantitate cu care este acoperit tot necesarul și, la solicitare, poate fi distribuită și altor deținători ori administratori de terenuri forestiere.
„Pe unele suprafețe retrocedate de obicei anterior anului 2000, de cele mai multe ori s-a extras masa lemnoasă, s-a obținut un profit relativ repede, care se cheltuiește de cele mai multe ori într-un timp scurt, iar apoi, când se impune o investiție, pentru că împădurirea înseamnă o investiție, în pădure, dar și în viitorul nostru, nu se mai face. În general acolo unde au existat structuri de administrare fiabile, acest lucru nu s-a întâmplat, iar atât ocoalele silvice de stat, cât și cele private au reușit să mențină un echilibru între activitatea de exploatare a masei lemnoase și împăduriri”, explică Rareș Hrestic.
„Masa lemnoasă exploatată acum la nivelul județului provine din păduri care au fost îngrijite acum 120 de ani”
Șeful de la Silva-Bucovina consideră că meritul pentru care pădurile din județul Suceava asigură venituri importante atât structurilor de stat, cât și celor private este al celor care le-au îngrijit acum mai bine de un secol.
Acesta a declarat că: „Într-o proporție importantă, masa lemnoasă exploatată acum la nivelul județului provine din păduri care au fost îngrijite în medie acum 120 de ani. La momentul actual nu beneficiem de ce am cultivat noi acum trei, cinci, zece, douăzeci de ani, ci beneficiem de ceea ce înaintașii noștri, cu peste un secol în urmă, au îngrijit și gospodărit. Cu riscul de a intra într-o zonă a limbajului de lemn, cred că obligația silvicultorilor din Suceava, indiferent de natura proprietății suprafețelor pe care le administrează, trebuie să creeze acel echilibru între nevoia crescândă de a utiliza extensiv, uneori irațional resursele pădurii, și nevoia de a o conserva, de a o menține, cel puțin așa cum ne-au lăsat-o cei dinaintea noastră. Gestionarea durabilă a pădurii nu trebuie să rămâne la nivel teoretic sau declarativ, deoarece în ritmul actual există probabilitatea crescută ca obiectul acestei gestionări, pădurea, să nu mai existe în anumite locuri decât în fotografii. Acest lucru se poate face prin aplicarea unui sistem managerial corespunzător la nivelul fiecărei structuri silvice, prin seriozitate în abordarea profesiei și decizii ferme la apariția unor fenomene de prejudiciere, întrucât este o zonă în care pot exista unele tentații”.
Pepiniere, găinușe sălbatice și urme de urs
A doua zi, am plecat pe teren cu șeful de la Silva-Bucovina și am vizitat cele trei districte pe care le administrează pe raza județului Suceava. Prima oprire a fost la districtul Băișescu, care cuprinde nu mai puțin de 4.128 de hectare de pădure pe raza localităților Stulpicani și Ostra.
Întreaga suprafață este gospodărită de un șef de district și patru pădurari.
În pepiniera cantonală Băișescu se asigură tot necesarul de puiet de molid și de paltin, pentru împădurirea întregii suprafețe de teren a districtului.
De la districtul Băișescu ajungem la districtul Putna Secrieș, întins pe 2.350 de hectare de pădure.
Îndrumați de cei patru silvicultori de aici, am vizitat două pepiniere cantonale, una de molid cu larice și una de brad, chiar sub masiv, un solar, precum și o suprafață în care era evidențiată foarte bine regenerarea naturală în urma aplicării tratamentelor.
Am intrat apoi până în inima pădurii, unde se află districtul Argestru, întins pe o suprafață de 1.958 de hectare. Pe drum, am avut inedita experiență de a vedea, chiar pe drumul forestier, patru găinușe sălbatice, care însă au fost mai rapide decât aparatul foto și și-au luat zborul.
Și la districtul Argestru am văzut o pepinieră silvică și am făcut o scurtă plimbare prin pădure. Șeful de ocol ne arată urme proaspete făcute de labele unui urs care a trecut cu puțin timp înainte chiar pe drumul. Scoate o ruletă și măsoară lățimea uneia dintre urme. 17 centimetri.
Pe drumul spre casă, l-am întrebat pe Rareș Hrestic despre episodul de la sfârșitul anului 2004, când Fondul Bisericesc din Bucovina a primit de la Guvern 90.00 de hectare de pădure, împroprietărire declarată ulterior neconstituțională de către Curtea Constituțională.
„Acele suprafețe preluate de la Regia Națională a Pădurilor au fost administrate strict în regim silvic, printr-o direcție care avea în subordine mai multe ocoale silvice. Eram șeful serviciului de pază și protecție în cadrul Direcției Fondului Forestier și vă pot da un exemplu cât se poate de elocvent: la predarea acestor suprafețe către Direcția Silvică, din aproximativ 100 de cantoane silvice, 80 au fost cu zero metri cubi pagube aduse fondului forestier”.
Ce spune ÎPS Pimen
Prin intermediul reprezentanților Arhiepiscopiei, am cerut un punct de vedere cu privire la întrebarea de la începutul acestui material și arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen.
Răspunsul Înaltpreasfinției Sale nu a întârziat și îl redăm integral: „Putem afirma că Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a reprezentat mai mult decât un exemplu pozitiv al vremurilor sale în ceea ce privește gospodărirea și administrarea unor bunuri atât de importante și vitale cum sunt pădurile. Astfel, vedem din documentele timpului că sub purtarea de grijă a Bisericii din Bucovina, în timpul funcționării Fondului, până în anul 1949, au fost atrași importanți specialiști silvici din acea perioadă, care au promovat în pădurile deținute metode și tehnici îmbunătățite, valoroase, uneori de pionierat, cu privire la organizarea și administrarea terenurilor forestiere. Dacă acest lucru Biserica l-a dovedit în decursul timpului, cu nădejdea și credința neclintită în Dumnezeu că suprafețele Bisericii se vor retroceda, și în viitoarea administrație a Fondului Bisericesc se vor integra unii din cei mai buni și pregătiți oameni din domeniu, astfel ca prin resursele create de pe aceste terenuri forestiere principalii beneficiari să fie localnicii, persoanele aflate în dificultăți materiale, instituțiile de învățământ și cultură din județ, precum și nestematele noastre, valori de patrimoniu din Bucovina, vechile mănăstiri și parohii”.
