La Rădăuți s-au reunit, la sfârșitul săptămânii trecute, peste 50 de meșteri populari, în cea mai mare parte olari, la cea de-a XXVIII-a ediție a Târgului Olarilor și al Meșterilor Populari „Ochiul de Păun”.
În acest an, Târgul Olarilor de la Rădăuți s-a desfășurat într-un cadru nou, pe strada principală, într-un spațiu „aerisit” care a permis o mai bună vizitare a standurilor.
„Am conceput târgul de la început pentru a avea la Rădăuți cei mai valoroși olari din țară. Pe lângă ei am invitat câțiva creatori de valoare din România. În ansamblu, la Rădăuți, în momentul de față întâlnim adevărata artă populară românească. Pot spune că la Rădăuți este de fapt Summitul olarilor. Am invitat olari renumiți de la Horezu, Corund, Baia Mare, Marginea, ca centre de ceramică, sau de la Arad, Galați, Mureș. Ideea a fost de la început să păstrăm acest fenomen al tradițiilor pentru că în momentul de față situația este foarte grea”, ne-a spus ceramistul Florin Colibaba, cel ce reprezintă a cincea generație, de peste 240 de ani, a renumitei familii de olari din municipiul Rădăuți.
Apreciați în străinătate, nesusținuți în țară
Creatorii populari spun că, nefiind sprijiniți de autorități, nu vor putea rezista.
„Autoritățile ar trebui, și o spun asta din suflet și cu tristețe, să se implice, pentru că arta populară românească este o valoare și este o istorie. Aici sunt și mulți meșteri care au participat la Festivalul de la Washington. Atunci ni s-a spus, la deschidere, că România este văzută prin arta populară tradițională. S-au făcut multe declarații, ne-am întors în țară și am crezut că vom fi ajutați, vom fi motivați. Am ajuns în țară tot unde suntem, și de aceea spun că viitorul artei populare românești este incert dacă conducerea sau cei care sunt în Ministerul Culturii, pentru că de acest minister aparținem, nu-și vor îndrepta privirea către noi. Cât suntem noi în viață, va rămâne această artă populară încă vie. Dar îmbătrânim, câte unul dintre noi se duce și dacă în spatele nostru nu vin tinerii care să continue mai departe ceea ce facem noi, ne vom trezi, peste ani, prin colecțiile persoanelor particulare sau care sunt în muzee, că în România s-a lucrat cândva ceramică, țesătură, încondeierea ouălor, icoane pe sticlă, și multe altele”, a spus Florin Colibaba.
Meșteșugurile populare, în pericol
Meșterii populari ceramiști spun că se fac în țară patru târguri pe specialitatea ceramică, cel de la Horezu, cel de la Iași – Cucuteni 5000, cel de la Rădăuți și cel de la Sibiu. În paralel mai sunt și alte târguri mai mici, dar care nu au o participare foarte numeroasă.
„În România se face târgul vinului, se face târgul cireșelor, târgul pantofului, târgul ciorapului și sunt invitați meșterii populari. La aceste manifestări în care se amestecă arta cu altceva s-a ajuns la comerț. Între noi, pe lângă adevărații artiști, s-au infiltrat o grămadă de comercianți care habar nu au cum să lucreze, cumpără de pe unde cumpără tot felul de obiecte și pe unde sunt manifestări, și hop și ei la târg. Vin și spun că sunt creatori, cu toate că expun papuci, și spun că fac ouă încondeiate, cu toate că expun tablouri chinezești”, a spus Colibaba.
Românul nu este suficient de educat pentru a cumpăra un lucru de valoare
Florin Colibaba spune că cel care cumpără un obiect nu se uită la calitate, la autenticitate, ci doar la preț, pentru că „așa suntem noi, prost educați în păstrarea tradițiilor, în a achiziționa lucruri de valoare, autentice”.
Kitch-ul prinde la ochi chiar dacă cei care creează, dau „viață” obiectelor, pun suflet și păstrează o tradiție specifică unui anumit loc din țară.
„Suntem expuși, în momentul în care suntem în paralel la o acțiune, ca marfa noastră să nu se vândă. Omul spune că dacă acela dă o farfurie cu trei lei și la Colibaba o iei cu 10 lei, o iei de la cel care o dă mai ieftin, fără să știe că ce iei de la Colibaba sau Diaconu este un obiect de artă care rămâne ca un brand, că fiecare dintre noi are o valoare”, a precizat Florin Colibaba.
Olarii au un mesaj către cei care conduc destinele culturii
„Îi rugăm foarte mult să aibă grijă și de noi. Noi ne autofinanțăm. Este extraordinar de greu. Pentru că România are creatori de valoare și despre care se pot lua informații de la Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Astra din Sibiu, Ministerul Culturii, cineva să spună: «Hai să îi ajutăm pe acești oameni». Să facă o întâlnire cu noi, să ne spunem și noi părerea asupra problemelor pe care le avem, să venim cu soluții, să se creeze un fond prin Ministerul Culturii sau primăriile locale de unde sunt acești creatori, să se facă ceva pentru a-i salva pe acești oameni care duc o faimă în lume”, au spus la unison câțiva meșteri olari.
Ca președinte al Asociației Meșterilor Populari din România, Nicolae Diaconu vede rezolvarea acestei probleme prin încheierea unui parteneriat cu primăriile. În asociație sunt peste 400 de meșteri înscriși din toate colțurile țării și care practică toate genurile de tehnică de artă populară. Nicolae Diaconu le-a propus meșterilor, și speră să aibă succes, să facă un parteneriat între Asociația Creatorilor Populari din România și Primăria Rădăuți cu scopul de a aduce la ediția din 2011 a Târgului olarilor numai meșteri autentici, membri ai asociației.
„În acest fel, rădăuțenii se vor întâlni la anul cu adevărata artă populară tradițională”, a precizat Nicolae Diaconu.
Viza, o problemă pentru meșterii din Republica Moldova
Iurie Cucuietu este din Republica Modova și a venit pentru a patra oară la acest târg.
„Mă bucur că anul acesta au fost separați olarii de alte meșteșuguri. Sunt mai mulți olari prezenți la acest târg și putem vedea cine și ce face, ce face cel mai bine fiecare, este un schimb de experiență în care mai furăm unul de la altul cu ochii. Meșteșugul tradițional se pierde, pentru că în regiunea în care locuiesc nu mai este nici un olar. Au apărut ceramiști cu ceramică modernă, în care mașina dă forma, mașina amestecă lutul, le este greu să se întoarcă la origini. Eu lucrez într-un liceu și am 15 copii pe care îi învăț istoria olăritului, ceramici, și pe lângă aceasta îi învăț și formele tradiționale din zona noastră. Eu aș propune Guvernului să ne facă cetățenie română cât mai repede, pentru că dacă aș avea cetățenie nu aș mai avea probleme cu vizele și cu chemările. Deja mi-am făcut prieteni, sunt invitat la multe târguri, dar nu pot să vin pentru că sunt foarte costisitoare pentru mine obținerea vizei, cartea verde, trecerea graniței”, a spus Iurie.
Meșterul moldovean a lăsat locul natal, unde a fost hramul orașului, și a venit la Rădăuți pentru că a rămas fidel admiratorilor artei lui, din Rădăuți.
Târgul olarilor, delimitat de Zilele orașului
Daniel Hrenciuc, președinte al juriului celei de-a XXVIII-a ediții a Târgului Olarilor, a făcut aprecieri asupra ediției de anul acesta, considerând-o ca fiind una deosebită, în primul rând prin maniera de organizare, în sensul că s-a încercat delimitarea acestei manifestări de zilele orașului și să i se dea importanța cuvenită într-un spațiu și un interval temporal deosebit.
„Pe de altă, parte cred că valoarea acestui târg constă într-un număr apreciabil de meșteri veniți din toate colțurile țării, un lucru care sporește atractivitatea și greutatea acestei manifestări care se organizează pentru a XXVIII-a oară la Rădăuți, rivalizând cu manifestările similare de la Iași, Sibiu și Horezu. După trei zile de atentă verificare și analiză, am procedat la înmânarea celor 17 premii împărțite în secțiunea „Tradiție” și secțiunea „Creație”. Acest târg al olarilor se desfășoară sub semnul 110 de ceramică Colibaba la Rădăuți, o vârstă și, să spunem, o semnificație deosebită, pentru că Rădăuțiul se particularizează prin ceramica și prin familia Colibaba, renumite în țară și peste hotar”, a spus Daniel Hrenciuc, președinte al juriului Târgului Olarilor și al Meșterilor Populari „Ochiul de Păun”.
