Obraz sau doar interese?

Nu știu dacă înainte de pronunțarea verdictului în cazul Halep ați dat peste comentariile mele din această rubrică. În câteva rânduri am atacat subiectul, în funcție de ce elemente noi au intervenit. Iar în momentul când chiar s-a dat sentința, Simona Halep, într-un entuziasm pe care nu i-l bănuisem vreodată (dar pe deplin justificat de ieșirea de sub presiune),ne-a turuit cum că e pregătită de revenire, că e cu antrenamentele la zi, că vrea să revină în clasament, să participe cu naționalaRomâniei la Billie Jean King Cup și să ia parte și la Jocurile Olimpice. Mi s-a părut cam mult, dar mi-am zis că poate știe ce spune și pe ce mizează, doar presupusa prezențăla Națională părându-mi-se în neregulă, din moment ce Simona a fugit toată viața ei de Națională cade Satana. Ulterior, totul a devenit de râs sau de plâns, depinde cum te poziționezi față de spusele ei. Iar România a jucat entuziasmant fără ea, dar și fără Sorana Cîrstea, altă fandosităcând e vorba de jucat pentru țară. De neînțeles mi s-a părut ce au declarat după victoria Naționalei și calificarea la turneul final atât președintele federației,cât și Horia Tecău, căpitanul echipei, anume că pentru turneul final le așteaptă pe Sorana și pe Simona. Băi, chiar nu vă e nițel rușine de Jaqueline Cristian și de Ana Bogdan? Între a avea obraz și a urmări niște interese meschine, chiar alegeți a avea tot atât obraz cât Simona și Sorana, adică deloc!?