Peste trei milioane de români riscă să facă diabet zaharat, adică 30 la sută din cele 11.104.655 de persoane care au mers la medic în cadrul programului național de evaluare a sănătății, multe suferințe fiind cauzate de obiceiuri alimentare, consum de alcool, tutun și lipsa mișcării.
Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a făcut, ieri, analiza Programul Național de Evaluare a Stării de Sănătate (PNESS), la un an de la declanșarea acestuia, 1 iulie 2007.
„Cu această ocazie au fost evaluate peste 11 milioane de cetățeni, 9.889.062, adică 89,9 la sută, o reprezintă asigurații”, a mai spus ministrul.
În urma evaluării riscurilor, au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de îmbolnăvire, reprezentând 37 la sută din persoanele evaluate. Județele cu cel mai mare risc de îmbolnăvire sunt Cluj (53,25 la sută), Ilfov (45,41 la sută) și Sibiu (44,15 la sută).
Dintre cei care s-au prezentat la consult, 3.323.156 de persoane (adică 30 la sută din cei evaluați) prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat. Pacienții din județele Ilfov, 41 la sută, Cluj, 39 la sută, Prahova, 37 la sută, Arad, 35 la sută, Brașov, 34 la sută au riscul cel mai mare de a face diabet, la polul opus situându-se cei din județul Vaslui și municipiul București, unde procentul este de 8, a mai spus demnitarul.
Astfel, dintre persoanele identificate cu risc de diabet zaharat, 860.365 de pacienți sunt la risc foarte înalt de diabet, 30,27 la sută sunt la risc crescut de diabet și 67,27 la sută sunt la risc moderat de diabet.
„Riscul de diabet apare de două ori mai frecvent la femei față de bărbați și de două ori mai frecvent în urban decât în rural.”, a mai spus ministrul Sănătății.
De asemenea, șapte la sută dintre persoanele evaluate (805.989) prezintă riscul apariției unei afecțiuni cardiovasculare.
Au fost înregistrate ponderi mai mari de risc cardiovascular în județele Harghita (14 sută), Sibiu (13 la sută), Teleorman (12 la sută), Ilfov (11 la sută), Călărași (10 la sută), Prahova (10 la sută). Risc sub 10 la sută s-a înregistrat în Giurgiu (9 la sută), Ialomița (9 la sută), Gorj (6 la sută), Bihor (6 la sută), Iași (5 la sută), Tulcea (5 la sută), Buzău (4 la sută), Dolj (4 la sută), București (3 la sută), Vaslui (3 la sută).
Pe locul trei este riscul de îmbolnăvire printr-o afecțiune oncologică. Astfel, 6 la sută dintre persoanele evaluate (adică 671.696) prezintă acest risc.
Procentul cel mai mare se înregistrează în județele Ilfov (27), Harghita (20), Prahova (18), Tulcea (12) și Sibiu (12), iar la polul opus, cu sub 4 la sută, sunt județele Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava, Vâlcea, Galați.
Procentul persoanelor cu risc de cancer de corp uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel național este de 2,08. Primele șase județe sunt Ilfov (9 la sută), Prahova (7 la sută), Tulcea (4 la sută), Maramureș (3 la sută), Harghita (3 la sută), Cluj (3 la sută). Alte 21 de județe au 2 la sută, iar 15 județe au risc de 1 la sută.
De asemenea, ponderea persoanelor cu risc de cancer de col uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel național este de 1,93 la sută (aproximativ 214.000 femei). Primele județe sunt Ilfov (9 la sută), Prahova (6 la sută), Hunedoara (5 la sută), Teleorman (4 la sută), Caraș Severin (3 la sută). Alte zece județe prezintă risc sub 1 la sută.
Riscul de cancer de sân, din totalul persoanelor evaluate la nivel national, este de 1,25 la sută, cel mai mare procent fiind înregistrat în județele Hunedoara (6,25), Ilfov (3,86), Sibiu (3,55), Prahova (2,74), Teleorman (2,19), iar indice mai scăzut de risc se înregistrează în județele Caraș-Severin (0,65 la sută), Bistrița-Năsăud (0,64 la sută), Hunedoara (0,61 la sută), Gorj (0,42 la sută).
În vederea completării examenului clinic medical, precum și pentru depistarea de noi afecțiuni, în funcție de vârstă, sex, anamneză, patologii existente și riscul
estimat, au fost efectuate 59.573.557 analize medicale.
Pentru efectuarea analizelor medicale recomandate de medicii de familie au fost încheiate 1.024 de contracte cu laboratoare de analize medicale care au realizat
investigații paraclinice la 9.328.548 de persoane.
Din punct de vedere financiar, pe parcursul celor 12 luni au fost decontate serviciile medicale prestate de medicii de familie și laboratoare în valoare de
556.511.150 lei (aproximativ 154,58 milioane euro) după cum urmează: medicină de familie – 167.074.960 lei, servicii paraclinice – 366.220.130 lei,
ceea ce înseamnă 50,11 lei de persoană.
PNESS a oferit informații importante privind stilul de viață și comportamentul alimentar al populației, a adăugat ministrul Sănătății.
Astfel, legat de nutriție, 34 la sută dintre bărbații care au fost la medic în cadrul programului național de evaluare au declarat că mănâncă zilnic carne grasă, (maxim în regiunea Sud Vest, 38 la sută, și minim în București, 23 la sută), iar 23 la sută dintre femei au același obicei alimentar (maxim în regiunea Sud Vest, 29 la sută, și minim în București, 14 la sută).
Legumele și fructele sunt consumate zilnic la nivel național de 76 la sută dintre bărbații evaluați în program (maxim în regiunea Vest, 80 la sută, și minim în Sud Est, 72 la sută) și de 80 la sută dintre femei (maxim în regiunea Vest și Centru, 84 la sută, și minim în Sud Est și Nord Est, 77 la sută).
La nivel național, 30 la sută dintre bărbați au recunoscut că beau zilnic alcool (maxim în regiunea Sud Vest, 35 la sută, și minim în Vest, București, 25 la sută) și 6 la sută dintre femei (maxim în regiunea Sud Vest, 11 la sută, și minim în Vest, 3 la sută). În funcție de mediul de rezidență cei mai mari băutori sunt în mediul rural, 21 la sută, și 11 la sută în urban.
În urma evaluării sănătății populației, 29 la sută dintre bărbați au spus că fumează zilnic, în timp ce doar 12 la sută dintre femei au acest obicei.
La întrebarea „obișnuiți să meargeți pe jos cel puțin 30 minute de cinci ori pe săptămână?”, 68 la sută dintre bărbații care au mers la medic au răspuns afirmativ și 67 la sută dintre femei.
În schimb, numărul persoanelor care practică un sport cu regularitate este de doar 2 la sută, în cazul bărbaților, și 1 la sută la femei.
Obiceiurile alimentare și stilul de viață, responsabile pentru înmulțirea cazurilor de diabet
