Sfinții Împărați Constantin și Elenasunt cunoscuși drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prinEdictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin ți Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Nu se lucrează în această zi
Tradiția popularăne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:
mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu agheasmă;
pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
(sursa: www.traditii-superstitii.ro)
