Femeile fac tot felul de bunătăți la cuptor, și în special plăcinte, pe care le împart mai ales săracilor de pomană (Moșii de Florii), ca să nu pățească și ele cum a pățit mama lui Lazăr, care a murit de dor de plăcinte;
Sunt curățate și împodobite cu ramuri de salcâm mormintele;
Se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor morți.
Superstiții
În Duminica Floriilor, numită și a florilor, stâlparilor sau a vlăstarilor, s-ar fi umplut ciubărașul cu florile ce urmau a fi folosite la înflorirea ouălor pentru Paști.
Despre cel care se împărtășea în Duminica Floriilor se spunea că orice dorința își punea când se apropie de preot, se împlinește.
Despre cei care îndrăzneau să se spele pe cap se credea că vor albi ca pomii; uneori era voie să te speli doar folosind apa descântată.
Despre vremea din ziua de Florii se crede că se va repeta în prima zi de Paști.
Despre urzici se spune că înfloresc nemaifiind bune de mâncat.
Cine nu serbează ziua lui Lazăr se umple de pistrui;
Vitele mănâncă câteva ramuri de salcie pentru a se înmulți și a fi sănătoase tot anul;
În pomii fructiferi sau butucii de vie sunt și ei la rândul lor împodobiți pentru a da rod bogat și mănos.
Acum se aerisesc hainele.
Această sărbătoare este și un prilej de petrecere pentru români.
