Obiceiuri de ziua Sfinților 40 de Mucenici

Pe 9 martie este sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici, zi în care femeile trebuie să pregătească în casă mucenicii. Tradițiile nu mai sunt însă respectate și chiar și femeile de la țară au renunțat la frământat și s-au reprofilat pe comenzile la patiserie.
Obiceiuri aproape uitate
În fiecare an, de Ziua Sfinților 40 de Mucenici se fac mucenici din aluat, în forma cifrei opt. Imaginea 1/1
În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Plugul, după ce era trecut prin foc de către fierarul satului, era scos în fața casei în mod festiv, potrivit crestinortodox.ro. În cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casă era principalul protagonist în desfășurarea practicilor.
După aducerea plugului în fața casei, plugarii, de obicei doi la număr, stăteau cu capetele descoperite înaintea boilor sau a cailor, iar femeia ieșea din casă având într-o mână traista pentru plugari, iar în cealaltă un vas cu apă sfințită, tămâie și busuioc. Femeia se apropia de plug și de car, le înconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasmă și afumându-le cu tămâie. Femeia rostea, într-o solemnitate deplină, următoarele: „Cât de curată este tămâia și agheasma, așa de curați să fiți și voi/ Și să umblați nedespărțiți la arat/ Și nici când să nu dați peste vreun strigoi sau moroi care să vă facă rău”.
Tradițiile plugarilor
În fața animalelor de muncă se așază un ou, în credința că dacă acesta va rămâne întreg după pornirea carului, atunci și plugarilor le va merge bine pe toată durata plugăritului.
Plugarii primeau traistă cu mâncare, după care femeia vărsa agheasma rămasă, în cofa de la picioarele animalelor. Semnificația oului aruncat este de sorginte precreștină, oul fiind considerat măsura tuturor lucrurilor de început, el având aici rol augural și protector în desfășurarea aratului.
În unele sate era obiceiul ca în această zi, toate plugurile din sat să fie adunate pe islazul sătesc unde, în fața mulțimii adunate, era chemat preotul care făcea o slujbă de sfințire a apei și de stropire a fiecărui plug în parte, după care plugarii se îndreptau către ogorul propriu pentru marcarea brazdei de început.
Sobor de dezghețare a pământului
În tradiția populară se consideră că în ziua de 9 martie, Sfinții Mucenici se adună pentru a participa la un sobor de dezghețare a pământului și de slobozire a căldurii.
În acest sens, sătenii băteau cu bâtele în pământ zicând: „Intră frig și ieși căldură / Să ne fie vreme bună / Pentru plug și arătură”.
Ziua mucenicilor era și un prilej de prognozare a vremii
Ziua mucenicilor era și un prilej de prognozare a vremii. Se considera că dacă ploua în această zi, va ploua și de Paști; daca tuna, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheață în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.
Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfințișori” sau „mucenici„, reminiscențe ale idolilor neolitici ai fertilității, iar bărbații să bea câte 40 sau 44 de pahare de vin (oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă).
„Sfințișorii” sunt făcuți din aluat dospit și au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Proaspăt scoși din cuptor, ei se ung cu miere de albine și se presară cu nucă măcinată, după care se împart, pentru sufletul morților, mai ales copiilor din vecini.
(Sursa: www.realitatea.net)