Obezitatea, provocată de reacția lentă a centrilor plăcerii din creier



Deoarece au mai puțini receptori de dopamină în creier, persoanele obeze mănâncă mai mult. Foto: ALAMY
Deoarece au mai puțini receptori de dopamină în creier, persoanele obeze mănâncă mai mult. Foto: ALAMY

Activitatea prea lentă a centrilor plăcerii din creier, în timpul mesei, contribuie la apariția obezității, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani, publicat în revista Science și preluat de AFP. Rezultatele unor lucrări recente sugerau faptul că persoanele obeze simt mai puțină plăcere în timpul mesei decât celelalte și că mănâncă mai mult pentru a compensa lipsa de satisfacție. Însă noul studiu este primul care evidențiază legătura biologică dintre creier și obezitate, a explicat Eric Stice, de la Universitatea din Texas, coordonatorul acestei lucrări.
Studiul a demonstrat – prin intermediul imaginilor obținute cu ajutorul tehnicii rezonanței magnetice – că nivelul de intensitate a reacției circuitelor cerebrale asociate plăcerii în urma consumării unui milkshake, poate ajuta la prezicerea riscului de instalare a obezității.
Activitatea din circuitele cerebrale asociate plăcerii este mai intensă la persoanele care prezintă o variație genetică în zonă, ce inhibă procesul de producere a dopaminei. Dopamina este o moleculă care asigură comunicarea între neuroni, celulele cerebrale, și are un rol important în ceea ce privește senzațiile de dorință și de plăcere.
În timpul mesei se declanșează producția de dopamină, iar nivelul plăcerii este legat de cantitatea de dopamină eliberată. „Persoanele obeze par să aibă mai puțini receptori de dopamină în creier, iar acest lucru le face să mănânce mai mult pentru a compensa acest deficit de plăcere”, a explicat Eric Stice, care studiază obezitatea și tulburările alimentare de peste 20 de ani.
Primul grup de studiu a fost format din 43 de studenți, cu vârste cuprinse între 18 și 22 ani, având un indice al masei corporale (IMC) mediu de 28,6, iar al doilea grup de studiu a fost format din 33 adolescenți, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani și cu un IMC mediu de 24,3. IMC este un indice obținut prin împărțirea greutății la pătratul înălțimii unei persoane.
Persoanele cu un IMC mai ridicat au înregistrat reacții mai slabe în centrii asociați plăcerii și prezentau, totodată, acea variație genetică vinovată de scăderea producției de dopamină.
Chiar dacă persoanele care prezintă această anomalie în circuitele lor cerebrale asociate plăcerii sunt expuse riscului de a se îngrășa, o modificare a stilului lor de viață, eliminarea sedentarismului și un tratament medicamentos pot să corecteze acest fenomen, spun specialiștii.
Studiul, la care au participat specialiști de la Institutul de cercetare din Oregon și de la Universitatea din Yale, a fost finanțat parțial de Institutul Național American al Sănătății (NIH).