Pe partea dreaptă a DN 17A, în sensul de mers dinspre Rădăuți către Sucevița, în satul Voievodeasa, se înalță, chiar la marginea drumului, o coloană din piatră.
În motivul ornamental cioplit pe suprafața cilindrică de la baza coloanei, cele patru medalioane cu litera “R” sunt singurele semne care dezvăluie menirea acestui monument.
Este obeliscul ridicat de locuitorii din colonia germană Furstenthal (Voievodeasa) pentru a marca trecerea prin localitate a arhiducelui Rudolf de Habsburg, singurul fiu al împăratului Franz Joseph și al împărătesei Elisabeta, cel care, la mai puțin de doi ani de la vizita sa în Bucovina, a murit, în condiții încă pe deplin neelucidate, în castelul de vânătoare de la Mayerling.
Călătoria prin Bucovina a Alteței Sale imperiale, prințul de coroană Rudolf
Călătoria prin Bucovina a Alteței Sale Imperiale, prințul de coroană Rudolf, anunțată din timp cu surle și trâmbițe de gazetele vremii, s-a desfășurat în intervalul 7 – 11 iulie 1887 și a impus preparative impresionante.
“Revista Politică” din Suceava scria, cu o lună de zile mai devreme, că în suita Alteței Sale se vor afla persoane de rang înalt precum contele Bombelles, contele Orsini-Rosenberg, baronul Giesl și consilierul aulic Klaudy, “iar pentru primirea augustului oaspe s’au format în Cernăuți un comitet de primire” sub președinția căpitanului țării, baronul Alecu Vasilco.
Pe scurt, “Alteța Sa va pleca de la Cernăuți la Rădăuți, eară de acolo în munții Bucovinei, la Lucina, unde s’a proectat o vânătoare de vulturi”.
“Programa călătoriei”
Programul detaliat al vizitei a fost publicat de aceeași revistă (în numărul din 1 iulie 1887) și cuprindea orele exacte de sosire și de plecare, componența comitetelor de primire din fiecare localitate tranzitată, obiectivele ce urmează a fi vizitate, precum și festivitățile organizate.
Furstenthal (Voievodeasa), care la vremea aceea era comună, nu putea fi evitată în drumul spre Sucevița, dar “Programa călătoriei” menționează doar faptul că, în data de 9 iulie, “La 4 oare după masă: Plecarea la monastirea Sucevița”, cu nota „Pentru călătoria încolo și îndărăpt, precum și pentru petrecerea în monăstire este menit un timp de 3, 1/2 – 4 oare”.
Singurul semn care a dăinuit vizitei
Pe tot traseul călătoriei “Rudolphus, princeps hereditarius imperii Austriae” (Rudolf, principele moștenitor al imperiului Austriei) a fost întâmpinat de parade triumfale, defilări de trupe, a trecut pe sub arcuri de triumf butaforice ornate cu drapele și blazoane imperiale, împodobite cu ghirlande de brad și cu flori, a fost salutat de șiruri entuziaste de supuși, de diverse etnii, îmbrăcați în straie naționale.
Din toate acestea, singurul semn care a dăinuit vizitei prințului Rudolf în Bucovina este această coloană din piatră de la Furstenthal.
Un monument ridicat “în aducere aminte de presența Alteței Sale, principele de coroană Rudolf, în Bucovina”
Coloană care nu a fost dezvelită în prezența lui, așa cum scrie Valerian I. Procopciuc în studiul monografic “Sucevița și Voievodeasa, două localități bucovinene” (lucrare apărută cu girul Institutului “Bucovina” Rădăuți, sub egida Academiei Române – Filiala Iași, în seria patrimoniu.sv, inițiată și sprijinită financiar de Direcția pentru Cultură Suceava), deși autorul menționează (fără suport documentar) că “cinstind evenimentul primirii arhiducelui Rudolf, în fața obeliscului nou inaugurat, sticlarii din Voievodeasa îi înmânează prințului drept cadou o «Jagdflasche», o sticlă cu o construcție specială, artistic lucrată”, întrucât “Revista Politică” face următoarea notație, dar abia în vara anului 1888:
“În aducere aminte de presența Alteței Sale, principele de coroană Rudolf, în Bucovina, fu ridicat un monument în Voievodeasa, lângă sfânta mănăstire Sucevița”.
“Vârful obeliscului se încheia printr-o coroană împărătească”
Așadar monumentul a fost ridicat „în aducere aminte” a acestei vizite și a fost dezvelit în prezența (conform notei din “Revista Politică”, Anul III, nr. 14, 1 august 1888) a Ex. Sale guvernatorul țării baron Pino, a baronului Musteață, în numele comitetului țării, și a arhimandritului mănăstirii Sucevița, Hilarion Filipovici.
Obeliscul, cu coloana cioplită din piatră adusă probabil din carierele de gresie de la Vijnița (doar postamentul alcătuit din blocuri de piatră suprapuse ar putea proveni din cariera Șerpărie, din Sucevița) avea, cu tot cu soclu, o înălțime de 8,5 metri.
Așa cum spune Valerian I. Procopciuc, citându-l ca sursă pe Josef Wild, autorul unor însemnări privind localitatea Furstenthal, “vârful obeliscului se încheia printr-o coroană împărătească”, care a dispărut ulterior.
“Heim ins Reich”
Când a dispărut această coroană, rămâne o necunoscută. După unii, ea a fost sfărâmată de trupele rusești care au intrat în Bucovina în timpul primei mari conflagrații mondiale, alții spun însă că simbolul imperial a rezistat prăbușirii Imperiului Habsburgic și a dispărut din vârful obeliscului după 1940, când s-a încheiat repatrierea germanilor care au locuit în Bucovina.
Din amintirile unor locuitori ai zonei, coroana se afla încă pe coloană în toamna anului 1940, când o delegație germană a vizitat localitatea Voievodeasa pentru a vedea în ce măsură reprezentanții comunității etnice germane răspund chemării “Heim ins Reich” („Acasă în Reich”), când 80% dintre ei și-au declarat disponibilitatea de a pleca în Germania.
Statisticile prezintă cifre diferite: din Voievodeasa au plecat 475 de familii, cu 1954 de suflete, sau, așa cum notează Josef Wild, au plecat 489 de familii, cu 2391 de persoane, din care 978 adulți și 1413 copii.
Mărturia unui eveniment de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Obeliscul, ridicat întru cinstirea lui Rudolf de Habsburg, care a călătorit prin Bucovina și a vizitat Mănăstirea Sucevița trecând prin colonia germană Furstenthal (Voievodeasa), rămâne mărturia unui eveniment de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
De pe soclul monumentului a fost înlăturată și placa de plumb care consemna trecerea prin localitate a arhiducelui.
Placa, din care câteva fragmente (care s-au păstrat în podul școlii din Voievodeasa) au fost recuperate și se află în custodia Centrului pentru studierea problemelor Bucovinei al Academiei Române – Filiala Iași, din Rădăuți, face mențiunea exactă a vizitei: 9 iulie 1887.
Contribuția sticlarilor germani
Furstenthal, colonie germană din Bucovina înființată la începutul sec. al XIX-lea, la circa 15 km Nord-Est de Rădăuți, a avut statut de comună până în anul 1942, când, prin Ordinul Preturii Plășii Ștefan Vodă nr. 682/1942, a devenit sat component al comunei Sucevița.
În colonia cu germani originari din Boemia a funcționat, între anii 1803 și 1888 (când a fost distrusă de un incendiu), o fabrică de sticlă.
Obeliscul lui Rudolf de Habsburg a fost ridicat prin contribuția sticlarilor germani din localitate, inițiator fiind…un evreu, Fischer, arendașul fabricii de sticlă din Furstenthal, localitate în care, conform datelor statistice din anul 1900, din cei 1152 de locuitori, 1104 (reprezentând 95,8%) erau germani.
