Oarecum normal

S-au încheiat două din cele câteva semicampionate (adică turneele agramat numite play-off și play-out, dar nu mai insist și acum pe ideea asta) în urma cărora am aflat cine se cară direct în liga secundă, cine a promovat direct în Superliga și cine urmează să susțină barajele de menținere în prima ligă sau de promovare din B în dauna celor din „elita” care ar pierde aceleași meciuri de baraj. Dacă ierarhiile au suferit schimbări pe parcursul acestor turnee, ultima etapă, cea care ar fi putut aduce marile surprize și implicit alte schimbări în clasament, a fost una perfect normală, în care favoritele și-au onorat statutul, iar outsider-ele n-au mai reușit răsturnări de senzație. Astfel, Oțelul Galați, care și-a ținut fanii în tensiune vreo 4 etape, de pe când era aproape promovată direct, a reușit acest lucru abia ieri, și nici acum foarte convingător, câștigând greu, cu 1-0, un meci cu o echipă, Unirea Dej, despre care nici la ora terminării meciului nu se știa dacă are totuși drept de promovare sau nu! Balamucul acesta specific românesc o are în vârf pe eternași fascinanta echipăa Armatei Române, Steaua, care după locul în clasament ar fi putut merge directîn Superligă, dar după legislația sportivă și economică a României și a UE, nici nu are ce căuta, fiindcă NATO nu se ocupă de fotbal profesionist, ci de rachete, avioane, tancuri și război. Așadar, Iași și Galați promovează direct, pentru celelalte 2 locuri de Superligăurmând să dispute meciuri de baraj Dinamo cu Argeșul și Gloria Buzău cu UTA. Atât cât am înțeles eu din fotbalul ăsta de neînțeles, favorite mi se par Dinamo (cu un parcurs bun în ultima parte și cu un joc spectaculos și avântat) în fața unui FC Argeș insipid și adesea letargic, și UTA, între ea și Gloria Buzău fiind o distanță vizibilă fără vreun efort. Vreți și o concluzie? Singura corectă mi se pare: bine că se termină!