În contextul manifestărilor care s-au desfășurat la data de 28 noiembrie a.c. la Rădăuți cu prilejul sărbătoririi „Zilei Unirii Bucovinei cu România”, Primăria municipiului (organizatoarea la jumătatea lunii octombrie, în colaborare cu Casa de Creație a Academiei Române – Filiala Iași din Gălănești, a celei de-a II-a ediții a Taberei de grafică și artă fotografică „Bogdana” ), împreună cu Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” și Galeria de Artă din localitate, a organizat, în locații diferite, în prezentări separate, două expoziții cu lucrările acestei tabere. Dacă la Galeria de Artă au fost expuse peste 80 de lucrări de artă fotografică (realizate de cei 25 de participanți cu vârste cuprinse între…5 și 60 de ani), lucrări din care juriul (punctând democratic, cu jetoane) a desemnat-o ca fiind în fruntea topului pe cea intitulată „Albastru de Bucovina”, realizată de Lucian Bulboacă (pe locurile II și II situându-se fotografiile „Cine-i acolo?” de Filip Postolache și „În viteză” de Costel Andrișan), în salonul expozițional al Muzeului Etnografic au fost prezentate două seturi de lucrări grafice, care aparțin graficianului satiric Mihai Pînzaru PIM. Și dacă unul dintre ele nu mai constituia o noutate (este vorba de cele 20 de lucrări grupate sub genericul „Din lirica eminesciană” pe care PIM le-a expus și la deschiderea taberei), ciclul intitulat „Oameni și șoareci și pisici…” poate fi considerat, așa cum a apreciat directorul muzeului, artistul plastic Traian Postolache, ca fiind„o inițiativă inedită în plastica suceveană”. Cele 24 de mignone portrete realizate în tuș (cu…cozi, urechi și mustăți de șoarece și pisică) sunt de fapt portretele participanților la tabără, „anamorfoze” – cum spunea Traian Postolache – în care chipurilor personajelor le sunt atribuite caracteristicile acestor mici animale. PIM, „un optimist incorigibil”, cum l-a caracterizat Ion Drăgușanul, „un om cu o mare poftă de viață”, care „iubește comunicarea”, care, dac-ar putea fi definit printr-un singur cuvânt, acesta ar fi cu siguranță „generozitate” (Traian Postolache), este capabil în desenele sale să împace până și aceste viețuitoare aflate genetic într-un permanent conflict. „Un demers de psihologie artistică”, cum l-a denumit PIM, „o încercare de reducere a personajelor la o sinteză maximă și instantanee”, „un omagiu umoristic și amical” pentru fiecare din colegii de tabără.
