Fotografia unei urme lăsate pe Marte de roverul Curiosity face subiectul unui articol apărut pe site-ul tabloidului Daily Mail, în care jurnaliștii publicației britanice compară acea imagine cu celebra urmă lăsată pe Lună de astronautul american Neil Armstrong, informează dailymail.co.uk.
La o primă privire, fotografia pare să ateste faptul că omul a pășit pentru prima dată pe suprafața planetei Marte, pentru că urma lăsată de Curiosity seamănă destul de mult cu urma lăsată de Neil Armstrong atunci când a pășit pentru prima dată pe Lună, pe 20 iulie 1969.
În realitate, fotografia prezintă una dintre primele urme lăsate de o roată a roverului Curiosity pe suprafața planetei roșii, în timpul deplasării sale pe această planetă, într-o zonă nisipoasă.
Fotografia a fost făcută de camera video Navam amplasată pe roverul Curiosity, în cea de-a 57-a zi (Sol 57) din misiunea acestui robot al NASA. NASA folosește termenul „sol” pentru a defini fiecare zi petrecută de Curiosity pe Marte.
Celebra urmă lăsată de Neil Armstrong va rămâne pe suprafața lunară pentru multă vreme. NASA afirmă că prima urmă lăsată de un om pe Lună va rămâne acolo pentru un milion de ani, întrucât pe Lună nu există vânt care să o spulbere.
Savanții americani care monitorizează urmele lăsate de roverele Spirit și Curiosity spun că acestea vor rezista cel mult un an marțian (doi ani tereștri) din cauza vânturilor de pe Marte.
Fotografia a fost dată publicității de NASA, joi, în cadrul unui comunicat de presă prin care specialiștii de la Agenția spațială americană au anunțat că roverul Curiosity folosește de acum platforma de socializare Foursquare, pe care „se conectează” de pe Marte.
Foursquare este o platformă de socializare online care permite utilizatorilor să indice locul în care se află, grație unui sistem de geolocalizare. Aspectul ludic al acestei platforme constă în faptul că utilizatorii au posibilitatea de a câștiga insigne, grație unor acțiuni specifice, și să devină „primarii” locurilor în care au devenit persoanele cu cele mai multe „conectări”. Aplicația este disponibilă pe Symbian OS, iOS, Android, Windows Mobile, Windows Phone 7, Palm Bre, Blackberry și PlayStation Vita.
Curiosity va continua să se conecteze pe Foursquare din diverse locuri de pe Marte, aflate în craterul Gale în care a coborât pe suprafața marțiană în luna august, de unde va posta mai multe fotografii și informații, în timp ce rulează pe suprafața marțiană.
„NASA folosește platforma Foursquare ca un instrument pentru a comunica lumii întregi noile locuri pe care le explorează roverul Curiosity pe Marte”, a declarat David Weaver, directorul departamentului de comunicare al NASA.
„În acest fel, dorim să implicăm publicul larg în misiunea noastră și să îi oferim imagini și informații despre parcursul roverului în craterul Gale”, a adăugat David Weaver.
Utilizatorii platformei Foursquare vor avea posibilitatea de a câștiga insigne cu roverul Curiosity, dacă se conectează pe acest site din muzee, laboratoare și alte instituții specializate în știință, inginerie și tehnologie. Insignele cu roverul Curiosity vor fi disponibile spre sfârșitul acestui an.
NASA folosește Foursquare încă din anul 2010, când astronautul Doug Wheelock s-a conectat pentru prima dată pe această platformă de socializare, de la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Comunitatea Foursquare numără peste 25 de milioane de utilizatori, care au efectuat peste 2,5 miliarde de conectări, de când această aplicație gratuită a fost lansată în martie 2009.
Robotul american Curiosity a descoperit în urmă cu câteva zile pe solul marțian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezența apei în trecutul planetei roșii.
Destinația finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puțin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu șase roți, care are la bord 10 instrumente științifice de ultimă generație, a aterizat pe suprafața marțiană pe 5 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roșie ar putea întreține viața microbiană, va dura doi ani.
Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.
