Peste 40% din populația generală (PG) și peste 36% din reprezentanții autorităților publice locale (APL) spun că viața lor este mai proastă în prezent comparativ cu cea pe care o duceau acum un an, iar o treime din PG și un sfert din APL afirmă că vor trăi mai prost anul viitor, arată un studiu.
Rezultatele, incluse într-un raport la finalul „Studiului privind corupția din administrația publică locală”, relevă și faptul că aproape 65% și peste 83% din reprezentanții APL consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.
Potrivit aceleiași cercetări, cel mai scăzut procent de încredere îl au partidele politice (8,3% din populație și 20,2% din reprezentanții APL) și Guvernul (11,2% din populație și 22% din reprezentanții APL), cu mențiunea că datele studiului au fost culese în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012.
Pe locul trei în ceea ce privește procentul scăzut de încredere este Parlamentul (10,1% din populație și 23,2% din APL), urmat de Președinție (12,9% din populație și 25,7% din APL).
De o încredere scăzută în rândul populației și a reprezentanților autorităților publice locale se bucură și mass media. Astfel, aproape 35% din populație și puțin sub 30% din reprezentanții APL spun că au încredere în televiziuni, în timp ce ziarele se bucură de o încredere mai scăzută, 27,5% din populația generală și 26,7% din reprezentanții APL.
De cea mai multă încredere se bucură Biserica (aproape 75% din populația generală și puțin sub 70% din reprezentanții APL) și Armata (53% din populație și peste 63% din reprezentanții APL).
Peste 74% din reprezentanții APL au declarat că au multă sau foarte multă încredere în Primărie, comparativ cu aproape 40% din populație, potrivit studiului.
Alte date ale cercetării relevă că Uniunea Europeană se bucură de încrederea a 48,1% din reprezentanții APL și 38,5% din populația generală.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 4.522 de persoane din populația cu vârsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din rândul angajaților și al reprezentanților autorităților publice locale.
Au fost intervievați, astfel, 1.200 de primari, 600 de foști primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanți a mediului de afaceri, 600 de jurnaliști, 200 de reprezentanți ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experiență implicate în problematica prevenirii și combaterii corupției, 600 de angajați ai administrației publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajați ai administrației publice de la orașe, 603 angajați ai administrației de la municipii și 602 membri ai consiliilor județene.
Proiectul „Studiu diagnostic privind fenomenul de corupție în administrația publică locală” s-a derulat pe o perioadă de 18 luni și a avut o valoare de 2.076.906 de lei, din care 85 la sută a fost acoperită din fonduri de la Uniunea Europeană, iar 15 la sută, din bugetul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).
