În paginile cotidianului Monitorul de Suceava ați avut ocazia să descoperiți povești de succes ale tinerilor suceveni care, în ciuda presiunii timpului, a unei competiții acerbe, sunt capabili de performanță, sunt creativi și reușesc să facă diferența. Oamenii fac diferența. Auzim de multe ori această sintagmă și ne bucurăm atunci când cunoaștem tineri bucovineni care își pun în slujba performanței ideile, convingerile, timpul, munca asiduă, pentru a face diferența în domeniile în care activează.
Astăzi o veți cunoaște pe Gianina Ungurean, o tânără din Câmpulung Moldovenesc care în prezent își face doctoratul la Institutul Max Planck de Ornitologie din Germania. Societatea Max Planck, din care face parte acest institut, este una dintre cele mai prestigioase organizații de cercetare fundamentală din Germania și din lume. Da. A ales să fie printre cei mai buni. Să studieze la o instituție la care alți tineri, din toate colțurile lumii, poate doar vizează. Ea, însă, a reușit.
Specializare în biochimie și biotehnologii, la Lyon
Povestea Gianinei Ungurean începe de pe băncile școlii generale din orașul natal, Câmpulung Moldovenesc, acolo unde a întâlnit un profesor care avea să își pună amprenta asupra parcursului ei educațional. „Probabil mulți dintre noi avem un mentor care la un moment dat ne-a deschis apetitul pentru o anumită materie, iar în cazul meu este vorba de doamna profesoară Belamia Ichim, de la Școala Gimnazială «Bogdan Vodă»,care mi-a transmis pasiunea pentru chimie”, ne-a spus Gianina.
Datorită rezultatelor foarte bune la olimpiadele naționale de chimie, tânăra a fost acceptată la Institutul Național de Științe Aplicate (INSA) din Lyon, una dintre cele mai bine cotate școli de ingineri din Franța. De aceea, după absolvirea Colegiului Național „Dragoș Vodă”, Gianina s-a mutat la Lyon. Acolo a ales să se specializeze în biochimie și biotehnologii.
Dincolo de materiile pe care le-a studiat, cei cinci ani petrecuți în cadrul facultății din Lyon au ajutat-o pe tânără să își dezvolte gândirea critică, să se adapteze cu ușurință în situații profesionale noi și i-au oferit oportunitatea de a descoperi pas cu pas lumea profesională.
Conductor de metrou, pentru bani de buzunar
Anii pe care Gianina i-a petrecut în Franța, la studii, au fost presărați și cu numeroase oportunități, printre care aceea de a petrece jumătate de an în Singapore pentru un schimb academic. În paralel, pe aproape întreaga perioadă a studiilor, câmpulungeanca a lucrat pentru a câștiga câțiva bănuți care, împreună cu bursa pe care o primea de la facultate, îi permiteau să se întrețină și să ușureze din greutatea care era pe umerii părinților ei.
„În prima vacanță de vară am lucrat într-un camping, iar apoi, începând cu anul al doilea, am fost conductor de metrou. Un job de student care îi face pe cei mai mulți să ridice sprâncenele. Am ajuns să lucrez la metrou datorită unei colaborări prin care firma de transporturi oferea locuri de muncă part time studenților din școala din care făceam parte. Câștigul era bilateral: angajații permanenți puteau avea weekendurile libere și își puteau lua concediu pe durata vacanțelor școlare pentru a petrece mai mult timp cu familia, iar studenții puteau câștiga câțiva bănuți pentru a se întreține”, ne-a povestit tânăra.
Pasiunea pentru știință a condus-o către cercetare
Pe lângă banii pe care i-a câștigat din munca part time, această experiență a fost una educativă și formatoare pentru bucovineancă. Munca de conductor de metrou a învățat-o să aibă responsabilități importante, să gestioneze situații tensionate și să își organizeze în mod eficient timpul.
La sfârșitul perioadei de studii la Lyon, Gianina s-a întrebat care este calea pe care își dorește cu adevărat să meargă după terminarea masterului. „Profilul specializării pe care am urmat-o este unul generalist și suntem pregătiți pentru a lucra în principal în mediul industrial, atât în biochimie, cât și în alte domenii înrudite, precum microbiologie, virologie, fiziologie, imunologie sau chiar cosmetică, alimentație sau ecologie”, a fost explicația Gianinei, care în timp a dezvoltat o pasiune pentru știință, ce a îndreptat-o către cercetare.
Studiază modul de funcționare a creierului în relație cu somnul
Pentru că mereu a fost fascinată de complexitatea creierului, Gianina s-a îndreptat către neuroștiințe. Deși începuse să studieze în autonomie acest subiect, nu era specializată în domeniu. A avut însă oportunitatea de a întâlni un cercetător care a apreciat curiozitatea și perseverența ei și care i-a oferit un stagiu într-un laborator de neuroștiințe. Încă de la începutul acelui stagiu, Gianina, tânăra cu minte sclipitoare din Câmpulung Moldovenesc, a știut că și-a găsit calea.
În prezent își face doctoratul la Institutul Max Planck de Ornitologie din Germania, care face parte din Societatea Max Planck, una dintre cele mai prestigioase organizații de cercetare fundamentală din lume.
Pentru că ne-a trezit curiozitatea, i-am solicitat tinerei cercetătoare să ne explice ce studiază concret la institutul german. „Aici continui să studiez modul de funcționare a creierului în relație cu somnul. Prin proiectul de cercetare la care lucrez îmi doresc să înțeleg mai bine care sunt funcțiile somnului – această stare de deconectare de mediul înconjurător în care ne petrecem aproximativ o treime din viață. Deși cercetările din ultimii ani îmbunătățesc cunoștințele noastre legate de somn și importanța acestuia, suntem încă departe de a înțelege pe deplin acest comportament. În acest sens, biologia comparativă, adică studiul speciilor care sunt mai degrabă îndepărtate din punct de vedere evolutiv și diferite de noi, oamenii, are potențialul tocmai prin aceste diferențe de a ne ajuta să înțelegem de ce avem atât de multă nevoie de acele 8 ore de somn în fiecare noapte. Prin prisma acestei abordări eu studiez somnul păsărilor”.
Proiectele de cercetare sunt costisitoare și necesită timp
Deși în mentalitatea colectivă majoritatea zilelor unui cercetător sunt marcate de câte o nouă descoperire, realitatea, ne-a confirmat Gianina Ungurean, este destul de diferită. Proiectele de cercetare sunt în general costisitoare și necesită timp, iar inovațiile vin mai degrabă sub forma unor piese care încet-încet completează imaginea unui puzzle, este de părere tânăra cercetătoare.
Activitatea doctorală, în opinia tinerei, se împarte, practic, în trei activități principale: prima constă în a fi la curent cu studiile deja publicate care au legătură cu subiectul de cercetare, ceea ce necesită multă lectură; a doua constă în a elabora întrebări pertinente și a găsi metode noi, ingenioase și inovatoare pentru a răspunde acestor întrebări; iar a treia constă în colectarea și analiza datelor, editarea de articole științifice și publicarea acestora.
„România și Bucovina înseamnă pentru mine acasă”
Pasiunea bucovinencei pentru știință și tehnologie o va îndrepta, probabil, în continuare, către cercetare, după finalizarea doctoratului. Acum, după mai bine de șapte ani de când a plecat din România, poate să spună că România este locul în care și-ar dori cel mai mult să profeseze. Din păcate, însă, infrastructura, mediul și posibilitățile pentru cercetare sunt destul de precare, atât pentru un tânăr cercetător, cât și pentru cineva deja stabilit în domeniu. Gianina se întoarce, însă, mereu, cu drag, cu gândul la România și încearcă să promoveze frumusețile țării noastre ori de câte ori are ocazia. „România și Bucovina înseamnă pentru mine acasă. Îndrăgesc natura și peisajele zonei noastre: sunetul brazilor mișcându-se sub puterea vântului, răcoarea unei guri de apă de izvor care îți coboară pe gâtlej până în stomac, mirosul ierbii proaspăt cosite. Cred că portretul societății românești este, la fel ca în cazul oricărui alt popor, unul deosebit de complex. Însă, pentru a menționa doar câteva particularități, cred că românii se deosebesc de alte popoare prin spiritul primitor și deschiderea către persoanele de altă naționalitate, prin calitatea prieteniilor pe care le leagă și prin spiritualitatea și tradițiile care sunt încă vii”, spune tânăra cu dor de „acasă”.
„În loc să le insuflăm copiilor și tinerilor frica de a greși și frica de eșec, să îi încurajăm să fie curioși”
Am provocat-o pe Gianina, tânăra cercetătoare născută în Câmpulung Moldovenesc, să ne spună, după mulți ani de studiu și cercetare peste hotare, la prestigioase instituții de educație europene, ce și-ar dori ea pentru România. Mai întâi, ea a sugerat că societatea românească ar trebui să beneficieze de mai multă responsabilitate și de o implicare civică mai activă din partea cetățenilor din toate categoriile de vârstă. Și pentru că Gianina are un interes crescut pentru domeniul educațional, s-a referit în particular la acesta. „Cred că în România există în mentalitatea colectivă o admirație crescută pentru performanță, ceea ce este un lucru bun. Mi-aș dori totuși să păstrăm această admirație și recunoștință pentru performanță, însă în același timp să ne îndreptăm atenția și să depunem mai multă energie pentru a încuraja și a educa elevul mediu. Deoarece prin definiție, elevul mediu reprezintă marea masă a elevilor și societatea de mâine”, ne-a spus tânăra, completând că și-ar mai dori ca în loc să le insuflăm copiilor și tinerilor frica de a greși și frica de eșec, să îi încurajăm să fie curioși, să descopere și să pună întrebări. Cât mai multe întrebări. „Să îi încurajăm să se avânte cu încredere în necunoscut și să fim acolo să îi ghidăm atunci când sunt nesiguri sau atunci când greșesc. Deoarece cred cu tărie că în acești tineri rezidă un potențial extraordinar, iar noi, ca societate, avem responsabilitatea de a crea mediul propice pentru ca acest potențial să înflorească”, a concluzionat Gianina Ungurean.
