Descoperirea unui nou material genetic, moștenit din secvența cromozomială a unui virus străvechi, în genomul omului și al altor mamifere ar putea permite o mai bună cunoaștere a evoluției umane și chiar a maladiilor mintale actuale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Potrivit AFP, un singur grup de virusuri, – retrovirusurile – era cunoscut pentru faptul că a lăsat urme în genomul mamiferelor: aproximativ 8% din genomul uman este constituit din elemente cromozomiale provenind de la câteva retrovirusuri străvechi, a explicat Keizo Tomonaga, de la Universitatea Osaka din Japonia, coordonatorul acestui studiu.
Cercetătorii japonezi au descoperit că virusul maladiei Borna (BDV), care poate, în prezent, să infecteze celulele creierului uman și ale altor mamifere, integrase, în urmă cu 40 de milioane de ani, o parte din materialul său genetic în ADN-ul primatelor și, mai recent, în cel al anumitor subspecii de veverițe.
Acest virus este responsabil de declanșarea epidemiilor de meningoenfacelită la animale (cai și oi).
Elemente genetice similare celor provenind din acest virus au fost descoperite în genomul uman, în genomurile altor primate (cimpanzei, gorile, urangutani, macaci), dar și în cele ale unor marsupiale, rozătoare și în cel al elefanților.
Două dintre aceste gene descoperite în genomul uman ar putea fi funcționale, însă modul lor de funcționare a rămas un mister pentru cercetători.
Studiile anterioare au relevat faptul că elementele genetice moștenite de la retrovirusuri străvechi ar putea juca un rol protector împotriva infecțiilor, la oi și la șoareci.
La primate, două gene derivate din două retrovirusuri străvechi „produc în prezent proteine esențiale pentru formarea placentei”.
Retrovirusurile, din categoria cărora face parte și actualul virus HIV, care provoacă maladia SIDA, trebuie să își integreze materialul genetic în ADN-ul celulei pe care o infectează pentru a o determina pe aceasta să lucreze în favoarea lor. Nu este însă și cazul virusului Borna, iar descoperirea unor urme ale genelor acestui virus în genomul mamiferelor este cu atât mai uimitoare.
Inserarea aleatorie a genelor virusului Borna în genomul mamiferelor – încă posibilă și în zilele noastre, la nivelul neuronilor pe care acest virus îi infectează, așa cum au verificat cercetătorii – reprezintă o nouă sursă de mutații genetice ce pot să explice evoluțiile istorice din trecutul speciilor, dar și varietatea simptomelor maladiilor mintale actuale.
Oamenii de știință niponi, deși recunosc faptul că anumite aspecte ale teoriei lor rămân controversate, au avansat totuși ipoteza existenței unei anumite legături între infectarea cu virusul Borna și anumite tulburări de natură psihiatrică, precum schizofrenia.
