Festivalul literar germano-român „Lectora”, care s-a desfășurat la Suceava în intervalul 2-7 aprilie a.c., le-a oferit participanților prilejul întâlnirii cu poetul, publicistul, traducătorul și artistul fotograf sas Michael Astner.
Lectură publică, în limbile română și germană, și expoziție de artă fotografică susținută de proiecție video
Dacă joi, Michael Astner s-a întâlnit cu organizatorii și cu participanții festivalului la Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj „Uzina de Apă” Suceava, vineri seara a prezentat un moment de lectură publică, în limbile română și germană, la Muzeul Bucovinei, unde a etalat și o expoziție de artă fotografică susținută de proiecție video.
Michael Astner, un poet și un publicist pe care George Ostafi, moderatorul evenimentului, l-a caracterizat ca fiind un autor „care nu face compromisuri, ferm cu moralitatea sa”, a făcut studii de germanistică și anglistică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și a debutat ca poet în limba germană, în anul 1985, în „Neue Literatur”și în limba română, în anul 1987, în revista „Dialog”.
Poetul, care pendulează publicistic între Germania (i-au apărut poeme în reviste din Graz, München, Freiburg im Breisgau și a fost finalist al concursului literar „Open Mike” din Berlin, în anul 1995) și România (în revistele „Dialog”, „Timpul”, „Vatra” și are o rubrică permanentă, cu genericul „Teutonul român”, în „Ziarul de Iași”) a citit câteva din poeziile sale în limba română, în limba germană, dar și în dialectul săsesc din zona sa de obârșie (Apoldu de Sus, județul Sibiu).
„Libertatea moare odată cu siguranța”
Michael Astner, așa cum a mărturisit, evită să aibă un serviciu cu program fix pentru a-și putea desfășura neîngrădit activitatea creativă („libertatea moare odată cu siguranța”), dar și pentru a-și petrece o parte din timp la casa sa din Amnaș (vechiul Amlaș – după Hamlesch, în dialectul săsesc). Poemele nostalgice ale lui Michael Astner (din ciclul de „Elegii almășene”) au intrat în rezonanță cu imaginile fotografice, atât cu cele imprimate pe suport de hârtie, cât și cu cele proiectate pe ecran. Imagini din Sibiu, din Iași (orașul în care și-a făct studiile, în care a activat în gruparea literară „Club 8” și de care nu se desparte pentru că are prieteni), dar și din Tübingen (unde a locuit o vreme) sau Herrenberg.
Imagini cu ziduri scorojite, cu flori de gheață pe geam („o specie – așa cum a spus el – pe cale de dispariție odată cu apariția geamurilor de termopan”), cu primul toporaș (viorea) ivit printre pietre în luna martie, sau cu curțile năpădite de iarbă ale gospodăriilor săsești din Amnaș.
