Să ai rețea de canalizare prin fața porții și să fii nevoit să apelezi tot la toaleta din spatele curții este culmea neglijenței și nepăsării din partea autorităților locale care ar trebui să gestioneze această situație. Se întâmplă la Dornești, unde rețeaua de canalizare a fost finalizată în urmă cu circa 3 ani, dar de atunci și până acum nu doar că nu a putut fi utilizată, dar s-a și distrus parțial. Așa se face că pe strada Imaș, de la ieșirea din Dornești, canalizarea refulează și umple curțile oamenilor cu dejecții, deversate cel mai probabil de oamenii care s-au racordat la canalizare, deși aceasta nu este funcțională.
Sătenii care locuiesc în acea zonă sunt de-a dreptul disperați și spun că apelurile pe care le-au făcut către primarul Gheorghe Luța pentru a remedia situația s-au lovit doar de tăcere. De fapt, pe strada Imaș sunt două probleme. Pe partea dreaptă, în sensul de ieșire din sat, acolo unde se află canalizarea, fiecare ploaie mai serioasă scoate la suprafață mizerie și poluează pânza de apă freatică. Adevărate gheizere cu mizerie aruncă jeturile în sus din decantoare, iar apa din fântânile construite în zonă devine neutilizabilă. Unii localnici și-au înfoliat pur și simplu tuburile de la fântână în speranța că își vor proteja apa de la poluare. Alții au ridicat în fața porților praguri pentru a împiedica apa cu fecale să le inunde curțile. Pe partea cealaltă de stradă, problema este legată de inundații. Înaintea alegerilor de anul trecut, primarul Luța a dorit să arate că nu i-a uitat pe acești oameni. S-a săpat un șanț cu o adâncime de vreo 15 centimetri, iar în fața porților gospodăriilor au fost montate tuburi pentru scurgerea apei. Numai că lucrarea a fost executată atât de prost, încât acum totul este nefuncțional, iar fiecare ploaie le aduce oamenilor apa în curte, în unele cazuri fiind vorba chiar și o jumătate de metru de ape.
Stația de epurare, un muzeu al neputinței, cu un lacăt ruginit pe poartă
Rețeaua de canalizare de la Dornești are o lungime de 11.800 de metri și a costat circa 2 milioane de euro, bani care în acest moment sunt efectiv îngropați. Stația de epurare care ar trebui să deservească rețeaua de canalizare este practic o piesă de muzeu. Una pe care se așază rugina și care nu face altceva decât să arate dezinteresul unui primar depășit de timpuri și de timp. Lacătul cu care a fost încuiată poarta de la gardul care înconjoară stația de epurare nu a mai fost deschis de ani buni, iar rugina confirmă că pe acolo nu a mai intrat nimeni.
Ce se petrece la Dornești depășește deja ceea ce se numește o administrație slabă. E vorba de mult mai mult, iar această risipă a banului public ar trebui să intre atât în atenția comisarilor de la Curtea de Conturi, cât și a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție Suceava. Doar dacă vorbim despre rețeaua de canalizare și stația de epurare putem să ne facem o idee cu privire la jaful comis în ceea ce privește banul public la Dornești. Or, acest lucru trebuie stopat până nu e prea târziu și până ce primarul Gheorghe Luța nu va înmormânta alți bani pe proiecte falimentare.
Mai trebuie adăugat că la ultima ședință de Consiliu Local, dându-și seama că are o problemă gravă cu rețeaua de canalizare, primarul din Dornești a încercat să găsească o soluție pentru a se spăla pe mâini. A propus ca Primăria Dornești să angajeze încă 2-3 oameni care să gestioneze activitatea serviciilor de apă și canalizare. Propunerea a fost respinsă de consilierii locali, care, în schimb, au votat ca aceste servicii să fie predate unei firme specializate. Este interesant de văzut cine va dori să le preia, mai ales că rețeaua de canalizare și stația de epurare au problemele pe care le-am expus în material.
