O particulă care se deplasează cu o viteză ce depășește viteza luminii, considerată o „limită de netrecut” în teoria relativității formulată de Einstein, a fost descoperită de o echipă internațională de cercetători, informează AFP.
Potrivit măsurătorilor efectuate de specialiștii implicați în experimentul internațional „Opera”, particulele neutrino – particule elementare ale materiei – au parcurs cei 730 de kilometri care separă laboratoarele Centrului european pentru cercetări nucleare (CERN) din Geneva de laboratorul subteran din Gran Sasso din Italia cu o viteză de 300.006 kilometri pe secundă, cu 6 kilometri pe secundă mai repede decât viteza luminii.
„Altfel spus, într-o «cursă de fond» de 730 de kilometri, particulele neutrino trec linia de sosire cu un avans de 20 de metri în fața luminii, dacă aceasta ar parcurge aceeași distanță prin scoarța terestră”, se afirmă într-un comunicat emis de Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) din Franța.
Nu este vorba despre o reușită singulară: rezultatele publicate de CERN și CNRS reprezintă rodul a trei ani de cercetare și observare a peste 15.000 de neutrino, cu o marjă de eroare record, ce reprezintă 10 miliardimi de secundă.
„Nu mă așteptam deloc la așa ceva, am petrecut șase luni pentru a reface totul de la zero”, a declarat, joi, Dario Autiero, cercetător la Institutul de fizică nucleară din Lyon, coordonatorul departamentului de analiză a măsurătorilor în cadrul experimentului „Opera”.
Recalibrarea instrumentelor de măsurare realizată de unii dintre cei mai reputați experți independenți, verificarea datelor topografice, a tunelului și a particulelor, chiar și deriva continentelor și seismul din L’Aquila au fost luat în calcul.
Savanții au căutat chiar și cea mai mică eroare în experimentul lor, fără a ajunge însă la un rezultat diferit: neutrinii par că au călătorit într-adevăr mai repede decât lumina, sfidând astfel teoria relativității formulată de Einstein.
„Ținând cont de impactul uriaș pe care un asemenea rezultat ar putea să îl aibă asupra fizicii, măsurători independente vor fi necesare, pentru ca efectul observat să poată fi infirmat sau confirmat oficial”, afirmă comunicatul CNRS.
Dacă măsurătorile vor fi confirmate, implicațiile acestei descoperiri vor sfida însăși puterea de înțelegere a cercetătorilor.
Pentru Pierre Binetruy, directorul Laboratorului de astroparticule și cosmologie din Paris, această descoperire înseamnă că „particulele au descoperit o scurtătură în altă dimensiune” și astfel în univers ar exista mai mult de patru dimensiuni (cele trei dimensiuni în spațiu, cărora li se adaugă cea a timpului).
„Se poate, totodată, ca viteza luminii să nu fie viteza limită”, consideră același savant, subliniind că recordul doborât de neutrino nu înseamnă neapărat că „Einstein s-a înșelat”.
„Einstein nu a dovedit că Newton s-a înșelat, el a descoperit o teorie mai generală”, care s-a suprapus celei ce a fost formulată de Newton. „Newton are dreptate când viteza este mică în raport cu cea a luminii”, a declarat Stavros Katsavenas, directorul adjunct al Institutului de fizică nucleară.
De aceeași manieră, descoperirea realizată de savanții implicați în experimentul „Opera” ar putea să semnifice că teoria lui Einstein „este valabilă în anumite domenii, dar există o altă teorie, și mai globală, la fel ca păpușile rusești (…) care deschide noi câmpuri de acțiune”, a adăugat Pierre Binetruy.
Deși se bucură deja de noile perspective care li se oferă, fizicienii îndeamnă la „cea mai mare prudență”, atât timp cât măsurătorile nu vor fi fost „verificate cu un sistem complet diferit”, a insistat Dario Autiero.
Acesta va fi scopul vizat de proiectul Minos din Statele Unite, care a ajuns în urmă cu câțiva ani, între laboratorul Fermilab din Chicago și o mină din apropiere cu granița canadiană, la un rezultat similar celui realizat de experimentul Opera.
Atunci, marja de eroare a fost considerată a fi prea mare pentru ca măsurătoarea să fie validată, iar cercetătorii americani au început imediat să lucreze la un nou experiment, ce va avea o precizie fără precedent. Experimentul american se va încheia peste aproximativ trei ani, a precizat Stavors Katsanevas.
