Senatorii și deputații au hotărât, miercuri, ca o parte de din cele 6.096,9 milioane de lei alocate bugetelor locale – sumă provenită din taxa pe valoarea adăugată – să fie folosite pentru finanțarea cheltuielilor de personal din învățământul preuniversitar de stat.
Parlamentarii au adoptat, cu ocazia dezbaterii proiectului bugetului de stat pentru anul 2006, un amendament propus de ministru Finanțelor, Sebastian Vlădescu, la articolul privind defalcarea sumelor provenite din taxa pe valoarea adăugată care revin bugetelor locale.
Ministrul Finanțelor a menționat în proiectul de buget pentru anul 2006 există o creștere pentru capitolul Educație de 5,5 la sută față de anul anterior. „În mod cert există o evoluție a cheltuielilor alocate pentru Educație. Că aceste cheltuieli sunt insuficiente, e valabil pentru toate sectoarele care sunt acoperite cu fonduri de la buget”, a spus Vlădescu.
Potrivit afirmațiilor sale, bugetul României are venituri de numai 30 la sută din PIB și de aceea cheltuielile care se alocă pentru fiecare capitol sunt mai mici decât în alte țări cu care România se compară.
În ceea ce privește alocarea pentru Educație a 5 la sută din PIB, ministrul a precizat că, în acest moment, „legile care există sunt în funcțiune și permit alocarea de 3,9 la sută din PIB, plus alocarea pentru cercetare, care face ca bugetul, per ansamblu, al Ministerului Educației și Cercetării să fie cel mai mare buget din ultimii ani”.
„Din punct de vedere al tehnicii, această majorare care a fost angajată de către Guvern prin protocolul care, deocamdată nu este în vigoare pentru că sindicatele din învățămân nu l-au acceptat, este inclusă în buget”, a arătat Sebastian Vlădescu.
El a afirmat că există o creștere de 5,5 la sută a fondului de salarii în anul 2006, față de anul 2005. „Majorarea de salarii promisă poate fi acoperită. În mod cert salariile profesorilor vor fi plătite”, a susținut Vlădescu.
Ministrul Finanțelor a mai spus că în anii 2004 și 2005 au existat angajamente de majorări de salarii care nu au fost incluse în proiectul de buget al anului 2005, deși acel proiect avea un deficit mai mare decât proiectul de buget pentru anul 2006. „În anul 2005, prin rectificări bugetare au fost acoperite toate sumele necesare pentru a plăti salariile, deci emoția dumneavoastră că profesorii vor rămâne cu salariile neplătite nu este fundamentată de ceea ce se întâmplă în practică”, le-a spus el senatorilor și deputaților.
Ministrul Educației, Mihai Hărdău, a declarat, în timpul dezbaterilor, că sumele „rezultate din 5 la sută din PIB” pentru învățământ nu ajung, având în vedere nevoile acestui sistem. „Sunt nevoi cu mult mai mari decât poate să ofere sistemul actual economic”, a afirmat el, menționând însă că, „în cadrul sumei de 5 la sută”, reforma în sistemul educațional poate începe.
Remarcând că se vorbește foarte mult de „nivelele de salarizare”, Hărdău a subliniat că nivelul de salarizare din învățămând este superior cu 20 la sută față de nivelul de salarizare din sistemele bugetare.
Potrivit afirmațiilor sale, în această perioadă nimeni nu vorbește despre calitatea învățământului și despre beneficiarul sistemului de învățământ. „Toată discuția este centrată pe salarizare. Cred că discuția nu este bine plasată”, a fost de părere ministrul Educației, care s-a pronunțat pentru descentralizarea sistemului educațional, „cu focalizare pe calitatea învățământului”.
El a arătat că prin suplimentarea de 1,1 miliarde de euro asumată de Guvern se poate realiza „începutul reformei în cadrul calității educaționale”.
