O parodie de proces, cu judecători care văd în direcții diferite

– Într-un dosar în care au avut în față aceleași probe, doi judecători suceveni au văzut diametral opus lucrurile, unul pronunțându-se pentru achitare, iar celălalt pentru condamnare
– Dosarul îl privește pe omul de afaceri Csibi Istvan și, în mod normal, trebuia soluționat cu soluția de achitare sau schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor în vătămare corporală, faptă la care pedeapsa este cu suspendare
Un caz ipotetic pentru justiția din România
Practic, ceea ce i s-a întâmplat lui Csibi Istvan poate fi pus în cârca oricui într-o Românie în care actul de justiție se face doar după anumite interese. Presupunem că în 2012 judecătorul Ovidiu Biciușcă, cel care l-a condamnat pe Csibi Istvan, va fi acuzat de un bețiv că l-a lovit și i-a fracturat o mână în urmă cu vreo 4-5 ani. Normal și firesc se va întocmi un dosar penal, iar cercetările vor fi preluate de procuror. Pentru ca dosarul să fie finalizat ar trebui martori la agresiune, care să confirme faptele. Făcând analogie cu cazul Csibi Istvan, martorii propuși de acuzare nu vor confirma acuzația, mai mult, o infirmă, iar atunci pasul logic ar fi închiderea dosarului. Dacă prin absurd cetățeanul Ovidiu Biciușcă va fi trimis totuși în judecată, atunci magistrații care vor avea de analizat cazul vor trebui doar să constate încetarea procesului. Oare nu așa trebuia făcut și în cazul Csibi Istvan?
Un dosar, aceleași probe și judecători care văd în alb și negru. Motivarea sentinței prin care omul de afaceri harghitean Csibi Istvan a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare de Curtea de Apel Suceava este o mostră de cum se poate realiza justiția în România. Chiar dacă au avut de analizat aceleași probe și au ascultat aceiași martori, concluziile judecătorilor s-au bătut cap în cap de parcă ar fi văzut dosare diferite. Judecătorul Veta Nechifor, președintele completului care a analizat în apel dosarul de tentativă de omor instrumentat de procurorii Parchetului Curții de Apel Târgu Mureș împotriva lui Csibi Istvan, a constatat că într-adevăr partea vătămată, Magyari Tibor, a suferit o fractură a antebrațului stâng, numai că „există dubii că inculpatul ar fi lovit-o pe partea vătămată, aceasta producându-și leziunea prin cădere”. În schimb, celălalt judecător, Ovidiu Biciușcă, susținut de Traian Motan, judecător care a participat la proces doar la o ședință, cea a completului de divergență, este de părere că „inculpatul Csibi Istvan, care se afla împreună cu martorul Tanko Robert, într-unul din birourile firmelor sale, a încercat să lovească cu intensitate pe partea vătămată, cu o bâtă de baseball în cap, acțiune ce nu s-a realizat datorită atitudinii părții vătămate, care observând lovitura a ridicat brațul stâng deasupra capului. Întrucât mișcarea brațului inculpatului a fost în cădere, lovitura i-a fost aplicată însă a nimerit în partea posterioară a brațului stâng cauzându-i calus osos la nivelul 1/3 medie cu distală ulnară stângă, ce a necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 de zile de îngrijiri medicale”. Lucia Furtună, avocata lui Csibi Istvan, demontează și ea acuzațiile aduse de Parchet și luate de bune de judecătorii Biciușcă și Motan. „De la început se poate observa că martorii acuzării au negat, în fața procurorului, cît și la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Suceava, acuzația de tentativă de omor adusă lui Csibi Istvan”, a precizat avocat Lucia Furtună. Acest lucru a fost observat și de judecătorul Veta Nechifor în opinia separată prin care și-a motivat decizia de achitare a lui Csibi Istvan. Potrivit martorei Irina Roman, aceasta s-a întâlnit cu Magyari Tibor ulterior fracturării antebrațului, care i-a spus că are mâna în ghips după ce a băut. Varianta aceasta este susținută și de un alt martor, Tanko Robert, care a relatat instanței de judecată că și-a rupt mâna „fiind beat”.
– O anchetă făcută fără respectarea nici celor mai elementare reguli
O altă probă asupra căreia judecătorii au văzut lucrurile total diferit este raportul de expertiză medico-legală. Astfel, judecătorul Veta Nechifor constată că nu există o certitudine asupra modului în care Magyari Tibor și-a fracturat antebrațul. „În ce privește raportul medico-legal de constatare numărul 1170/20 aprilie 2004, întocmit după scurgerea unei perioade de 4 ani de la fracturarea mâinii, chiar și acesta prezintă în concluzii două mecanisme posibile de producere a fracturii, respectiv că sau , care poate fi realizată și prin cădere”. Nici raportul suplimentar de expertiză medico-legală întocmit de IML Iași nu arată că ar fi vorba de o agresiune, nefiind exclusă varianta unei căderi pe o muchie dură. Concluzia judecătorului Veta Nechifor este cum nu se poate mai clară: „Inexistența corpului delict constituie un argument că fapta imputată inculpatului nu există în realitate. De asemenea, nu s-a efectuat o cercetare la fața locului pentru a se verifica locul săvârșirii infracțiunii, împrejurările acesteia și dacă era posibilă ridicarea unei bâte de baseball într-o cameră de mansardă cum era biroul inculpatului și din pozițiile indicate de partea vătămată”. Curios este că și ceilalți doi judecători au observat o parte din aceste anomalii, în motivarea deciziei de condamnare figurând cele două modalități de producere a fracturii, prin lovire sau prin cădere. Fără a explica prea clar de ce au luat de bună varianta unei agresiuni în detrimentul unui accident, judecătorii Ovidiu Biciușcă și Traian Motan au hotărât că fapta s-a petrecut și Csibi Istvan trebuie condamnat. În plus, în certificatul medico-legal emis pe 6 decembrie 2000 se arată că Magyari Tibor a suferit „un accident în afara locului de muncă”. Cu alte cuvinte, acesta i-a spus medicului că și-a fracturat antebrațul în altă parte decât biroul lui Csibi Istvan. Și avocata Lucia Furtună a fost surprinsă de modul în care a fost analizată proba raportului medico-legal de către cei doi judecători care au pronunțat hotărârea de condamnare pentru tentativă de omor. „Raportul medico-legal de constatare eliberat de IML Târgu Mureș concluzionează în mod expres: . Pentru existența infracțiunii de tentativă de omor, legea cere cu necesitate ca leziunea suferită de partea vătămată să-i pună viața în pericol, ori în cazul nostru, actul medico-legal concluzionează fără putință de tăgadă că viața victimei nu a fost pusă în pericol. Din întreg materialul probatoriu nu se poate reține intenția de a ucide ca formă a vinovăției”, a precizat Lucia Furtună. Avocata omului de afaceri harghitean a menționat că toate aceste concluzii au fost depuse la dosar în scris, dar nu-și poate da seama de ce doi dintre judecători nu le-au luat în seamă. Chiar și justificarea celor doi judecători care s-au pronunțat pentru condamnare este mai mult speculativă: „Chiar dacă inculpatul nu ar fi urmărit suprimarea vieții părții vătămate, acesta a prevăzut că rezultatul faptei sale poate fi tanatogenerator pe care l-a acceptat atunci când a încercat să o lovească cu intensitate pe aceasta cu o bâtă de baseball în cap”.
– Șoferul lui Magyari Tibor spune că l-a lăsat pe acesta acasă întreg și nevătămat
Un alt martor, Piroska Baczula, martor direct propus de acuzare, a declarat în fața procurorului și în fața instanțelor că, deși la data presupusei agresiuni îndeplinea funcția de secretară a lui Csibi Istvan și avea biroul lângă acesta, nu l-a văzut niciodată pe Magyari Tibor ieșind lovit din clădire. Piroska Baczula a precizat că l-a văzut cu mâna în ghips pe Magyari Tibor, iar acesta i-ar fi relatat că și-a fracturat antebrațul după ce, beat fiind, a căzut. În plus, deși făcea zilnic curățenie în biroul lui Csibi Istvan, nu a văzut niciodată bâta de baseball cu care s-ar fi produs agresiunea. Relevantă este și declarația lui Zoltan Csog, șoferul lui Magyari Tibor. Acesta a declarat că în ziua presupusei agresiuni a stat împreună cu partea vătămată până în jurul orei 18.00, timp în care Magyari Tibor a băut coniac, după care l-a lăsat acasă. A doua zi, relatează Zoltan Csog, l-a văzut pe Magyari Tibor mergând împreună cu soția la policlinică dându-și seama că a căzut și și-a fracturat mâna. Toate aceste declarații trebuiau să-i facă pe procurori ca, în nici într-un caz, să nu ia măsura arestării preventive, ci să dispună închiderea dosarului.
– În ziua agresiunii, Csibi Istvan nici măcar nu era în Miercurea Ciuc
În perioada presupusei agresiuni mai mulți martori spun că Csibi Istvan nici măcar nu era în Miercurea Ciuc. Astfel, Maria Jufa l-a căutat pe Csibi Istvan la firma acestuia pentru a-l anunța de un control al Sanepidului. Numai că Csibi Istvan nu era în localitate, lucru confirmat și de alți doi martori. Anna Kovacs și Claudiu Sere au declarat în fața instanței că pe 3 noiembrie 2000, cu o zi înainte de producerea agresiunii, au plecat cu fetița lor la rude, la Șimleul Silvaniei. Pe toată durata șederii la Șimleul Silvaniei Csibi Istvan i-a însoțit, tot grupul revenind în Miercurea Ciuc pe data de 5 noiembrie 2005, la o zi după comiterea agresiunii.
– „Existența faptei și vinovăției inculpatului nu au fost dovedite, iar soluția corectă era aceea de achitare”
Interesantă este concluzia finală pe care o trage Veta Nechifor, judecătorul care s-a pronunțat în vederea achitării lui Csibi Istvan. „Toate probele infirmă faptul că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată și condamnat. Ca dovadă, chiar instanța suceveană de la Curtea de Apel a început prima ședință cu punerea în discuție a schimbării încadrării juridice. Parchetul a fost de acord, apărarea a fost de acord și, totuși, în cele din urmă, instanța s-a pronunța pe tentativă de omor. Nici juridic, nici logic, nici omenește nu se mai înțelege nimic. Potrivit principiului , se impunea achitarea acestuia în temeiul articolului 11, punctul 2, litera a, raportat la articolul 10, litera a, Cod Procedură Penală, respectiv că fapta imputată inculpatului nu există, partea vătămată producându-și leziunea antebrațului stâng prin cădere. În fine, în situația în care s-ar fi dovedit existența faptei și a vinovăției inculpatului, discutabilă era și încadrarea juridică a faptei. Astfel, având în vedere faptul că inculpatul i-ar fi aplicat părții vătămate doar o singură lovitură, care chiar dacă ar fi vizat capul (o zonă vitală a corpului), nu-i putea pune viața în pericol (fapt reținut și în expertiza medico-legală), cât timp lovitura nu a fost de intensitate mare, fapt dovedit prin aceea că s-a produs o fractură a ulnei și aceea liniară și nu o fractură ulnară cominutivă sau fracturi ale ambelor oase ale antebrațului, așa cum se concluzionează în expertiza medico-legală traumatologică. Dacă inculpatul ar fi intenționat să-i suprime viața părții vătămate, cu siguranță ar mai fi încercat cel puțin o lovitură pentru a-și atinge scopul și nu s-ar fi desistat după prima lovitură care a ratat capul. În concluzie, în situația în care s-ar fi dovedit vinovăția inculpatului, încadrarea juridică corectă era, având în vedere numărul zilelor de îngrijiri medicale, respectiv de 35 și faptul că nu i-a fost pusă în pericol viața victimei, aceea de vătămare corporală, prevăzută de articolul 181, Cod Penal. Cum însă, existența faptei și vinovăției inculpatului nu au fost dovedite, soluția corectă era aceea de achitare în baza textului de lege mai sus arătat”, a opinat judecătorul Veta Nechifor. Trebuie precizat că, așa cum am mai pus, și procurorul de ședință a cerut schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor în vătămare corporală, dându-și seama că dosarul a fost lucrat prost de colegii de la Târgu Mureș și, mai mult, a cerut pedeapsă cu suspendare, cerere de care nu s-a ținut cont.