Albia râului Moldova continuă să ofere surprize paleontologice.
Celor două oase fosile din scheletul unui mamut lânos (Mammuthus Primigenius), descoperite săptămâna trecută, li s-a mai adăugat încă unul, scos la iveală de apele râului în aceeași zonă, Piatra Pinului, din apropierea orașului Gura Humorului.
Un os care, prin dimensiuni, nu putea să aparțină decât unui animal preistoric
Medicul stomatolog humorean Cătălin Dolcean, care se afla la scăldat cu fiul său Fabian, în vârstă de opt ani, a găsit duminică, 13 iunie a.c., în albia răului Moldova, un os care, prin dimensiuni, nu putea să aparțină decât unui animal preistoric.
Cum descoperirea s-a difuzat în cercul de cunoștințe, o prietenă, care a citit „Monitorul de Suceava” în care s-au consemnat descoperirile paleontologice din aceeași zonă, i-a semnalat acest lucru, iar Cătălin Dolcean, luând cunoștință din materialul publicat de numele arheologului Bogdan Niculică, l-a sunat la Complexul Muzeal Bucovina Suceava, spre a dona relicva fosilă pentru colecția instituției muzeale.
Osul care aparține aceleiași specii de mamut lânos
Aceeași echipă (constituită din arheologul dr. Bogdan Niculică, agentul principal Cristi Păduraru, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava (Serviciului de investigații criminale – Compartimentul protejarea patrimoniului cultural național) și consilierul superior George Burac, de la Direcția Județeană pentru Cultură), echipă care a adus la Muzeul de Științele Naturii din Suceava femurul și măseaua de mamut descoperite săptămâna trecută în albia Moldovei, a preluat de la Cătălin Dolcean relicva fosilă.
Osul, care aparține aceleiași specii de mamut lânos (dar care, așa cum spune Bogdan Niculică, „nu înseamnă că provine și de la același exemplar”), are o lungime de 78 cm și cântărește până la 20 kg.
Osul ar putea a fi o tibie
Bogdan Niculică spune că locul în care a fost găsit osul (care ar putea fi o tibie) se află cam la 500-600 de metri mai jos de punctul în care s-a descoperit femurul de mamut (cu lungimea de 121 cm, cântărind aprox. 40 kg) și la aproape trei km în aval de locul în care a fost găsită măseaua (care măsoară cca. 28 cm).
El susține însă că toate fosilele descoperite în această zonă „puteau fi aduse de la distanță”, fiind vorba de „material rulat în decursul anilor”, adică „purtat de apă”.
Ceea ce este important și le conferă valoare paleontologică, este faptul că „sunt foarte bine conservate”.
*
În ceea de privește zona din albia râului Moldova, în care au fost găsite fosilele, aceasta, așa cum a spus Bogdan Niculică, „va fi cercetată de o echipă” în care, alături de arheologi, reprezentanți ai Serviciului de investigații criminale – Compartimentul protejarea patrimoniului cultural național și ai Direcției pentru Cultură, vor veni specialiști de la Muzeul de Științele Naturii și geomorfologi de la Universitatea „Ștefan cel Mare”
Pentru efectuarea raportului de expertiză se va apela la competența unui paleontolog de la Iași, sau Neamț
Noua fosilă descoperită în albia Moldovei s-a alăturat celorlalte două relicve fosile și au fost depuse într-un „spațiu de carantină”, la Muzeul de Științele Naturii.
Șeful secției muzeale, geologul Angela Anea, spune că piesele vor fi înregistrate în colecția paleontologică a muzeului după efectuarea unui raport de expertiză (pentru care se va apela la competența unui paleontolog de la Iași, sau Neamț) și întocmirea Procesului-verbal de evaluare.
Vor urma, așa cum a spus Angela Anea, „etapele de conservare a pieselor fosile”, etape care constau în „spălare și tratarea cu lac incolor, pentru a evita exfolierea”.
