Procesul în care 16 vameși și doi comisionari vamali au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție, în anul 2006, a fost amânat, luni, de Tribunalul Prahova, magistrații acordând un nou termen pentru 7 aprilie.
Termenul cu numărul 51 în dosarul în care procurorii anticorupție au trimis în judecată 18 persoane, între care adjunctul șefului Biroului vamal Ploiești și alți 15 vameși, acuzați că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani și opt luni, a avut loc, luni după-amiază, la Tribunalul Prahova, relatează corespondentul MEDIAFAX.
La termenul de judecată de luni, magistrații Tribunalului Prahova au amânat acest dosar la cererea avocatului unuia dintre inculpați, care nu a putut fi prezent în sală.
De altfel, nici judecătorul însărcinat cu soluționarea acestui caz nu a fost prezent, întrucât are probleme medicale. Prin urmare, un alt judecător a acordat un nou termen de judecată, pentru 7 aprilie.
Între timp, doi dintre inculpați au murit
Dosarul în cauză datează din decembrie 2006 și se află în primul stadiu procesual, cel de fond. Cele mai multe dintre termenele de judecată anterioare s-au finalizat cu o amânare.
Între timp, doi dintre inculpați, Matilda Rădulescu și Liviu Jianu, au murit.
În 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, între care adjunctul șefului Biroului vamal Ploiești și alți 15 vameși, acuzați că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani și opt luni, după ce fuseseră ridicați în luna octombrie, duși la audieri, apoi la instanțe pentru emiterea de mandate de arestare.
În acest dosar sunt judecați pentru luare de mită Liviu Jianu – adjunct al șefului Biroului Vamal Ploiești, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeț, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duțu, Nicolae Șitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiță, Vasile Necula, Matilda Rădulescu – casier la Biroul Vamal Ploiești, Traian Zărnescu, Nicolae Stan și Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu – declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită.
Potrivit procurorilor, în perioada 2004 – august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploiești au pretins și primit, în repetate rânduri, bani și bunuri de la declaranți vamali cu scopul de a le facilita (urgent) îndeplinirea formalităților vamale.
Lucia Simionescu, angajată a societății de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani și bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploiești, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienților săi, agenți economici, care făceau operațiuni de import-export și pe care îi reprezenta în relația cu vama.
De asemenea, ancheta a relevat că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenții economici, pe care îi reprezenta în relația cu Biroul Vamal Ploiești, în scopul de a urgenta (întocmirea documentației) formalitățile vamale pentru aceștia.
Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracțională a avut loc într-o perioadă lungă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce privește mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpații să facă din exercitarea atribuțiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susțineau anchetatorii.
Printre stratagemele folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncționarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanții societăților comerciale răspundeau cererii vameșilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.
Potrivit procurorilor, pentru îndeplinirea formalităților vamale, în cele mai multe cazuri, societățile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranților vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalități să se desfășoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăși bărbătești confecționate de firme importante, produse cosmetice, încălțăminte.
Fiecare declarant vamal își avea clienții săi (societăți comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declarației vamale, lăsau declarantului vamal și diferite sume de bani, cuprinse între 30 și 80 de lei sau bunuri, pentru a le da vameșilor care lucrau documentele respective. În situația în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declarațiilor vamale.
De fapt, darea și luarea de mită era un fapt atât de obișnuit, încât nici declaranții vamali, nici vameșii nu se fereau unii de alții (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajați), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.
Faptul că lucrătorii Biroul Vamal Ploiești și declaranții vamali din cadrul societăților de comisionariat vamal își desfășurau activitatea în același imobil, și specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relații neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităților vamale și acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.
Procurorii au propus instanței confiscarea sumei de 32.000 de lei (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal).
Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpați în perioada 2004 – august 2006 și a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declarațiile denunțătorilor și a martorilor audiați în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 50 de lei înmulțită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani și opt luni (perioada 2004 – august 2006), rezultă suma de 32.000 de lei (9.000 de euro) de vameș.
