Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni a găzduit joi, 12 aprilie, Simpozionul “Centenarul Marii Uniri”, activitate derulată în cadrul proiectului „Marea Unire”, desfășurat în acest an în municipiul Fălticeni sub girul administrației locale. Întâlnirea a început prin intonarea imnului României, apoi a continuat prin vizionarea expoziției “Centenarul Marii Uniri 1600 – 1859 – 1918”, care cuprinde imagini ale momentelor istorice care au marcat România în cei 300 de ani, dar și figurile emblematice ale înfăptuirii statului unitar, începând cu Mihai Viteazul, care a realizat pentru prima dată unirea unui teritoriu apropiat ca întindere de cel al României de astăzi, fiind simultan domnitor în Țara Românească (1593-1601), Transilvania (1599-1600) și Moldova (1600).
În cadrul simpozionului moderat de preotul Teodor Brădățanu, istoricul Constantin Bulboacă a detaliat marile încercări de unire din cele mai vechi timpuri până în 1918: “Unii spun că în anul 1918 Dumnezeu a fost român, că au existat anumite conjuncturi care ne-au favorizat și am înfăptuit Unirea. Poate și acest lucru are o oarecare importanță pentru că depindem de o anumită situație externă, dar vreau să vă spun că marile noastre personalități din Transilvania, din Basarabia, din Bucovina și din Regatul Românei, cunoscut ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878, au făcut front comun înainte de Primul Război Mondial. Fruntașii românilor s-au implicat trup și suflet în Unire și au susținut cauza acestei țări la Washington, Londra, Paris. La Moscova nu am putut face acest lucru pentru că imperiul rus s-a prăbușit și comunismul a ajuns la putere”, a spus profesorul Constantin Bulboacă.
Unirea provinciilor românești a fost și este dorită
Cu ajutorul imaginilor și al secvențelor din filmele istorice, prof. dr. Codrin Bența a prezentat România Mare, un stat care la 1918 era și mai mare decât astăzi, explicând și nevoia de prudență în luarea deciziilor chiar dacă românii din Republica Moldova, dar și din România, din ce în ce mai mulți, cer astăzi, în 2018, din nou Unirea.
“Unii au ajuns să gândească convergent către unitate, sunt atâtea momente din istoria românilor pe care înaintașii noștri le-au trăit pentru a ajunge la momentele desăvârșirii unității naționale. Cu ajutorul planșelor am putut prezenta principalele momente care au precedat cel de vârf, 1918, cum ar fi 1600 – Mihai Viteazul, sentimentul pașoptist al lui Nicolae Bălcescu prin care spera să pună piatra de temelie a unității naționale, Revoluția Română de la 1848 desfășurându-se în condițiile în care părți din teritoriul național se aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina), Moldova și Muntenia erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei țariste și suzeranitatea Imperiului Otoman, 1859 -când Cuza a fost ales domn al Moldovei și al Țării Românești, 1877-1878, război în urma căruia România a obținut independența față de Imperiul Otoman.
Cei dinainte și-au dorit foarte mult această unire, noi visăm să o avem ca altădată, dar e cam greu. Dacă am fi consfințit unirea Basarabiei cu România așa cum se cere am fi putut avea alte probleme istorice care vin în lanț. E vorba de Transilvania, acolo sunt unguri, secui, sași care așteaptă astfel de pretexte pentru a desprinde Ținutul Secuiesc. Mai sunt și alte pretenții teritoriala și pretexte care ar fi complicat foarte mult situația noastră și de aceea rămânem cu o perspectivă mai puțin clară despre unitatea care ar putea fi realizată”, a precizat prof. Codrin Bența.
Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea unui film “Despre Marea Unire de la 1918” din “O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri” de Neagu Djuvara.
