Așadar, Nadia Comăneci se pregătește să procreeze, la zece ani de la nunta sa cu americanul Bart. Zece ani, frate, zece ani! După un asemenea timp, alții ar fi fost de mult divorțați.
Ah, dar ce nuntă a fost aia…, la Casa Poporului, dacă mai țineți minte! A fost o nuntă populară, căci fiecare român a chiuit și dănțuit după datină, măcar în gând, dacă altfel nu s-a putut.
Și ce vedete au fost pe-acolo! Cu toții, uniți într-o retină, am sorbit imaginile istorice, când măselele campionului olimpic Mark Spitz au atacat sarmalele moldovenești, terminându-le cu loviturile iuți de înotător. Ah, dar și nuntașa Jessica Fox a cântat, cât i-a permis corsetul, pentru fericirea plenară a mirilor. Ca să-i țină isonul, miliardarul Păunescu, de gât cu tenismanul Năstase și prințul Albert, a intonat: „Să trăiască nunul mare,/ Să mai fac-o adunare”.
În acel moment, nașul Adrian Năstase a dat semnalul la damen-vals. Simultan, Victor Surdu, Hrebenciuc, Connors, Mironov și Buhoiu au purces să deseneze o sârbă exemplară, pe parchetul ceruit al Casei Poporului. Rămase pe margine, de ciudă, însoțitoarele lor au dansat între ele, două câte două, ca fetele de la școala profesională, în zi de bal.
Spre dimineață, Ion Iliescu, descheiat la cravată, a recitat „Pe lângă plopii fără soț” nuntașei Patty Connors. Ascultătoarea a clătinat din cap, amuzată, crezând că președintele comentează un nou film de Sergiu Nicolaescu.
***
Cu toate acestea, petrecerii i-a lipsit cireașa, fără de care nici un tort nu-i complet. În drum spre casă, când ultimii bulgări de jar ai chiuiturilor s-au stins de aburii reci ai mahmurelii, invitații au oftat, cu gândul la marele absent: Nicu Ceaușescu. Abia cu el, cheful ar fi fost chef. Doar el ar fi fost capabil să convingă mireasa să danseze goală pușcă pe masă. Doar el ar fi turnat whisky în urechea lui Năstase și l-ar fi îmbiat pe magnatul Păunescu să bea, de sufletul tatii.
Comăneci a avut de ales între un zmeu, puțin analfabet, marca România, și un Făt-Frumos cuminte și corect, made in USA.
A ales Făt-Frumosul, dar, așa cum o cunoaștem, inima i-a rămas pentru totdeauna dosită într-unul din birourile Comitetului Județean al PCR Sibiu, unde Nicușor a fost un timp oleacă de șef.
