O modificare hormonală se află la originea civilizației umane

O scădere a nivelului de testosteron în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, ne-a modificat chipul, dar ne-a și transformat într-o specie mai cooperantă, schimbare care a dus, în cele din urmă, la înflorirea culturii și civilizației umane, cred cercetătorii.
Scăderea nivelului de testosteron a dus la o modificare a formei craniului – vizibilă la fosilele umane -, iar această schimbare, petrecută în urmă cu 50 de milenii, a coincis cu o mare dezvoltare a culturii. Cele două fenomene ar fi legate între ele, cred oamenii de știință: reducerea nivelurilor de testosteron – un hormon masculin asociat, printre altele, cu agresivitatea și competiția – i-a făcut pe oameni să devină mai cooperanți, favorizând astfel dezvoltarea uneltelor și a artei.
Dovezile fosile arată că trăsăturile omului modern au apărut încă de acum 200.000 de ani, dar abia acum 50.000 de ani s-au dezvoltat semnificativ inovațiile tehnologice, exprimările artistice și schimburile culturale rapide, caracteristice speciei umane. Atunci, omul a început să fabrice arme mai complexe – precum sulițele cu vârful întărit în foc -, obiecte din corn și os, unelte de piatră și a reușit să stăpânească focul.
Trăind în comun, oamenii au evoluat spre un fel de a fi mai puțin agresiv, mai tolerant, ceea ce a favorizat cooperarea. Capacitatea oamenilor de a colabora unii cu ceilalți și de a învăța unii de la alții este cheia succesului evolutiv al speciei umane.
Studiul care a dus la aceste concluzii a fost condus de biologul Robert Cieri, de la University of Utah, fiind publicat în jurnalul Current Anthropology
Studiul are la bază măsurători efectuate la peste 1400 de cranii vechi și moderne. Se observă că, în timp, au survenit o serie de modificări: arcadele sprâncenelor au devenit mai puțin proeminente, craniile mai rotunjite, a scăzut înălțimea părții superioară a feței iar aceste modificări sunt legate, după opinia cercetătorilor, de o reducere a nivelului de testosteron, hormon care acționează asupra scheletului.
Un alt cercetător care participat la studiu, Brian Hare, de la Duke University, spune că aceste descoperiri se potrivesc și cu rezultatele unor studii comparative asupra celor mai apropiate rude ale omului: cimpanzeul comun și bonobo.
Aceste specii se dezvoltă diferit și răspund diferit la stresul social, spune Hare. Cimpanzeii sunt mai agresivi, în timp ce bonobo au o fire mult mai blândă. Cimpanzeii masculi prezintă, la pubertate, o creștere puternică a nivelului de testosteron, comparativ cu bonobo. Spre deosebire de cimpanzei, bonobo nu produc cantități mari de testosteron când sunt stresați, dar secretă mai mult cortizol, un hormon al stresului.
Ca urmare a acestor diferențe hormonale, interacțiunile sociale sunt foarte deosebite la cele două specii, iar deosebirile se reflectă și în aspectul craniului.
Sursa: Mail Online